Adolescenții reprezintă categoria cea mai vulnerabilă în ceea ce privește consumul de tutun. Inclusiv când vorbim de fumatul pasiv. Un studiu realizat de specialiștii canadieni a dus la elaborarea unui test cu ajutorul căruia pot fi identificați tinerii care ar putea începe să fumeze în perioada următoare.
Adolescența este cunoscută ca o perioada sensibilă, în care predomină manifestarea comportamentelor de risc – spun experții implicați în acest proiect. Studiul realizat în Montreal a analizat comportamentul a peste 1200 de tineri, de 12-13 ani. Aceștia au răspuns unor chestionare la fiecare trei luni. Specialiștii au urmărit date care privesc anturajul copiilor sau curiozitatea acestora în privința fumatului. Au fost studiate și obiceiurile din familie, stilul de viață sau probleme de sănătate mintală. Nu a fost urmărit comportamentul față de țigările electronice.
În urma analizelor, a fost conturat un chestionar ce poate fi folosit pentru consilierea adolescenților care prezintă un potențial ridicat de a începe să fumeze. Pe termen lung, pot fi prevenite o serie de boli mortale cauzate de consumul de tutun. Testul poate fi făcut online AICI.
Un număr mare de adolescenți români, dependenți de tutun
Specialiștii Centrului Național pentru Renunțare la Fumat spun că mai mult de o treime dintre adolescenții români au încercat cel puțin o dată să fumeze. Studiul Global Youth Tobacco Survey 2017 atrage un semnal mare de alarmă. În România, copiii cu vârsta de 12-14 ani fumează țigări în mod curent, adică au fumat în ultimele 30 de zile. “Aceleași date le găsim și în cazul țigărilor electronice. Mai mult, acești tineri au început să fumeze și țigări încălzite. Vânzarea lor către minori este însă interzisă”, atrage atenția dr. Magdalena Ciobanu, coordonator al Programului Naţional Stop Fumat.
Fumatul este mai răspândit în rândul adolescenţilor din mediul urban. În jur de 28% dintre aceştia au fumat chiar şi numai o dată sau de două ori. În mediul rural, procentul ajunge la 19%. Explicaţia acestui lucru pot fi resursele financiare pe care le au adolescenţii, pe de-o parte, şi acceptarea acestui comportament de către populaţie, pe de altă parte. Este posibil ca în comunităţile mai mici oamenii să fie în general mai puţin toleranţi cu adolescenţii care încalcă normele morale general acceptate (şi fumează).
În cazul adolescenților, motivele principale pentru care au început să fumeze sunt presiunea anturajului (familie, şcoală, prieteni), publicitatea şi media, teama de îngrăşare.
Studii recente demonstrează că, la adolescenţi, dependenţa de nicotină se manifestă mai repede şi după cantităţi mult mai mici de nicotină decât la adulţi. Acest lucru apare din cauza particularităţilor structurilor cerebrale implicate în procesele adictive. De aceea medicii care consultă adolescenţi trebuie să facă screening-ul consumului de tutun în rândul acestora şi să le ofere consiliere pentru a nu fuma nici măcar o ţigară.
Fumatul produce astm, afecțiuni dermatologice și scade capacitatea de efort
Nicotina este principalul responsabil de scăderea capacităților cognitive ale adolescenților care fumează, indiferent că e vorba de țigări normale, electronice sau încălzite.
Fumatul poate declanșa astmul. În cazul unui astm deja diagnosticat, poate produce exacerbări ale acestuia.
Problemele dermatologice specifice adolescenței sunt agravate, inclusiv prin reducerea efectului medicamentelor utilizate pentru tratament.
Capacitatea de efort este diminuată. Acest lucru conduce la scăderea disponibilității adolescentului (și mai ales a adolescentei) de a face sport. “Îl îndepărtează de o sursă extrem de eficientă de creștere a încrederii în sine. Iar pe viitorul adult îl privează de o modalitate de gestionare a stresului. Ca sa nu amintesc de beneficiile sportului asupra sănătății”, menționează dr. Magdalena Ciobanu.
“Dar cel mai mare rău pe care îl face țigara este faptul că îl învață pe adolescent un comportament care pare să îi rezolve multe dintre probleme. În realitate, fumatul îl îndepărtează de soluțiile naturale, cu adevărat eficiente și care nu afectează sănătatea fizică și mintală”, este de părere specialistul stopfumat.ro
Părinții, rol determinant în lupta antitutun
Adolescenții fumează pentru ca modelele lor au fumat. Părinți, bunicii, profesorii trebuie să îi ajute pe copii să găsească soluții normale la problemele lor. Oferirea de informaţii despre efectele fumatului pasiv părinţilor copiilor scade atât expunerea la fum a copiilor, cât şi consumul de tutun al părinţilor.
“Ideea de bază pe care aș vrea să o transmit părinților este că nimeni nu-i poate înlocui la capitolul model și nici la eficiența intervențiilor. Ce pot face părinții? Să afle care sunt problemele pentru rezolvarea cărora fumatul este văzut de adolescent ca o rezolvare. Să încerce alături de copii să găsească alte soluții”, recomandă Magdalena Ciobanu.
Alternative la fumat. Sfaturi peste copii peste 12 ani
• Practică un sport, ia parte la activităţi care-ţi plac şi care te relaxează. Acestea te ajută să te menţii sănătos şi îţi dau energie, chiar şi atunci când eşti obosit sau stresat.
• Gândeşte-te la modul în care fumatul îţi afectează imaginea. Hainele şi părul îţi miros urât, la fel şi respiraţia
• Fumatul îţi afectează capacitatea de a face efort. Vei observa că oboseşti mai repede decât părinţii tăi, care au de două ori vârsta ta.
• Fumatul nu este „cool” sau la modă. Chiar dacă alţii fac acest lucru, nu înseamnă că fumatul te transformă într-o persoană cool. Eşti cool atunci când eşti sigur pe tine, încrezător şi puţin influenţabil de părerile celor din jurul tău.
• Mulţi adolescenţi consideră că fumatul îi face să pară maturi şi independenţi. Dependenţa de nicotină nu te face însă independent, ci te controlează. Maturitatea este legată de faptul că te comporţi responsabil şi faci alegeri potrivite pentru tine.
• Dacă ceilalţi nu te acceptă în grupul lor dacă nu fumezi, atunci ei nu sunt cu adevărat prietenii tăi. Prietenii adevăraţi sunt cei care te acceptă aşa cum eşti şi nu te exclud pentru că ai alte păreri decât ei.
