Oana Moraru, despre pregătirea copiilor pentru școală: „Copilului nu trebuie să i se dea tot ce cere imediat”

Cristina Călin, redactor
oana moraru

„Dacă relația dintre părinte și copil este bună și la grădiniță lucrurile merg bine”, a spus Oana Moraru, la conferința Grădinița 2.0, organizată de Kinderpedia, sâmbătă, 8 februarie 2019.

Ce poate face un părinte ca odată ce copilul ajunge la grădiniță să îi facă adaptarea mai ușoară?

Un prim pas este ca atunci când vine dimineața să își lase copilul la grupă să nu îl mai întoarcă de la joacă de 2-3 ori pentru a-l pupa, iar atunci când vorbește cu el să păstreze același ton când i se adresează. Oana Moraru spune că adaptarea totală se face după primele 6 luni. Până atunci este normal să plângă și acasă să aibă un comportament cu care părinții nu sunt obișnuiți fără ca la grădiniță să se întâmple ceva rău. Pur și simplu, acesta este ritmul firesc în care un copil de 2-3 ani se obișnuiește cu ceea ce i se întâmplă. De asemenea, există și situații când, fascinat de jucării și de noii colegi de grupă, cel mic să vină fără probleme o perioadă, iar când ”dă de greu” și încep să aibă un program de lucru cu desen, fișe și alte activități să nu mai vrea să meargă.

Ce ar trebui să știe un copil care a terminat grădinița?

Până la a învăța să scrie și să citească un copil are nevoie de mai multe instrumente care să îl ajute să facă față rigorilor impuse de școală. În primul rând, trebuie să fie dezvoltat emoțional, iar prin asta înțelegem să reziste la frustrare, să știe care sunt limitele personale, să poată colabora și să înțeleagă regulile sociale. Oana Moraru a spus în cadrul conferinței că și părinții pot lucra acasă cu copiii și nu trebuie neapărat să fie ceva studiat. Copilului nu trebuie să i se dea tot ce cere imediat, chiar este indicat să se amâne momentul cât mai mult pentru că în felul acesta crește rezistența lui la frustrare.

În timpul grădiniței cel mic trebuie să deprindă o atitudine pozitivă față de învățare. Până la 6 ani este indicat să aibă capacitatea de a finisa și finaliza ceea ce lucreză, trebuie să fie harnic și receptiv la ceea ce i se spune.

Prin ceea ce fac la grădiniță, în joacă sau în timpul orelor, copiii se deprind și cu atenția voluntară, autocontrolul, capacitatea de a sta concentrat și activ și își dezvoltă spiritul de observație. Coloratul în contur este unul dintre lucrurile folositoare unui copil, atâta timp cât este completat și de alte activități. Îl va ajuta pe copil să țină creionul în mână și să își folosească corect mușchii mâinii și, mai ales, îl va ține la masa de lucru până când va termina ce a început.

Inteligența generală este și ea importantă. Gândirea logico-matematică se dezvoltă mai ales prin joc, copiii având posibilitatea să înțeleagă mai ușor noțiuni abstracte cum sunt numerele. Limbajul se dezvoltă foarte mult tot în perioada grădiniței și este bine de știut că îi va fi de ajutor nu doar la limba română, ci și la matematică, unde are nevoie să înțeleagă enunțurile problemelor pentru a le rezolva.

Poeziile sunt bune pentru dezvoltarea memoriei, dar cele mai utile sunt cele care țin și mintea trează. Versurile cu rime în care sunt enumerate zilele săptămânii, anotimpurile sau cifrele sunt cele mai folositoare la această vârstă.

Deși vă poate părea complicat, un copil de grădiniță trebuie să fie capabil să facă hărți mentale. Nu este vorba despre lucruri complicate, ci unele adaptate vârstei, dar necesare pentru dezvoltarea capacității de analiză și sinteză.

Grădinița este locul unde copiii se transformă cel mai mult, de aceea aceasta trebuie arate ca un șantier, nu ca un hotel. De aceea, este bine ca atunci când discutați cu managerul grădiniței, înainte de a duce copilul, să întrebați care sunt abilitățile pe care le vor dezvolta. Dincolo de poveste, de imaginea pe care o vând, de sistemul educațional adoptat, toate grădinițele trebuie să urmărească aceleași lucruri. Este bine să se țină o evidență a abilităților copilului legate de maturitatea emoțională, atitudinea față de învățare, atenția voluntară, inteligența generală și motricitatea fină și grosieră. În raport cu acești parametrii ar trebui să comunice educatoarea cu părinții, în scris, la final de semestru și de an școlar, spune Oana Moraru.

Care sunt principalele mijloace prin care părinții comunică cu grădinița?

Ședințele cu părinții, întâlnirile față în față, discuțiile telefonice și mesajele de la panoul avizier sunt evidențiate ca principale forme de comunicare. 7 din 10 participanți la studiul inițiat de Kinderpedia și prezentat în timpul conferinței, consideră Facebook un canal nesigur, cu toate acestea, 6 din 10 manageri de grădinițe îl folosesc pentru comunicarea cu părinții. Timpul alocat de fiecare educator părinților nu depășește jumătate de oră.

Conferința a cuprins și un panel interactiv de întrebări și răspunsuri, cât și un panel cu părinți bloggeri, moderat de Virgil Iantu, artist și om de televiziune, la care au participat Ana Nicolescu, MamicaUrbana.ro, Ana Maria Mitrus, MeseriaDeParinte.ro și Cristian Petre, JurnalulUnuiTata.ro.

 

 

 

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa