Răcelile comune ale copiilor nu se tratează cu antibiotice! Ghid de folosire corectă

Monica Tătaru, redactor

Antibioticele reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. În cei 75 de ani de când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale acestora.

La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Candidozele şi diareea severă pot fi astfel de consecințe ale unui tratament cu antibiotic. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare. În unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente.

Excesul de antibiotice – legat de apariția alergiilor, diabetului sau astmului

Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice.
Medicul pediatru Ana Ștefănescu atrage atenția că excesul de antibiotice poate duce la:

  • diabet,
  • obezitate (chiar în contextul unei alimentații echilibrate),
  • astm bronșic
  • alergii alimentare, de mediu și eczeme,
  • boli reumatice (artrita reumatoidă juvenilă),
  • boli inflamatorii intestinale etc. “Și toate acestea prin alterarea florei saprofite (normale) a corpului și în special a intestinului, considerat poate cel mai important organ imun al corpului! Abia în ultimii 10-20 de ani s-a descoperit importanța vitală a unei flore echilibrate pentru o bună funcționare a întregului organism – și încă se descoperă lucruri pe zi ce trece!”, spune pediatrul.

Antibioticele prescrise copiilor: cele mai frecvente întrebări ale părinților

Părinții ar trebui să știe că antibioticele folosite atunci când tratamentul nu impune acest lucru nu îi vor ajuta pe cei mici, din contra ar putea chiar să le facă rău. Antibioticele sunt medicamente create pentru a trata infecțiile produse de bacterii, nu de virusuri. Înainte de a-i prescrie un antibiotic, medicul copilului tău va decide, adesea pe baza unei analize, dacă acesta este tratamentul adecvat.

1. Copilul meu este răcit. De ce medicul nu îmi prescrie un antibiotic?
Răcelile sunt produse de virusuri, nu de bacterii.

2. Unele răceli nu se transformă în infecții bacteriene? Atunci, de ce să mai aștept?

În cazul copiilor, este un lucru normal ca aceștia să aibă până la 12 episoade virale pe an (răceli). Dacă luăm în considerare că un astfel de episod durează cel puțin o săptămână, am putea crede că cel mic este întotdeauna bolnav. „Personal, nu empatizez cu părinții care vor să scape mai repede de un episod de răceală și cer ceva care sa aibă efect rapid. În acest caz, antibioticul nu este răspunsul”, spune dr. Corina Ilie, medic de familie. Totuși, când tratamentul infecției impune folosirea antibioticelor, acestea trebuie luate conform prescripției. „Întâlnesc și părinți care se opun folosirii antibioticelor chiar în cazul unei infecții bacteriene. Când sunt folosite în mod corect, acestea sunt benefice”, adaugă medicul.

În majoritatea cazurilor, infecțiile bacteriene nu apar după o infecție virală. În schimb, tratarea unei infecții virale cu antibiotice poate duce la apariția unei infecții bacteriene. De asemenea, pot apărea alte efecte adverse, precum diaree. Există chiar și cazuri particulare în care apare diareea apoasă sau diareea cu sânge și care necesită prezentarea de urgență la medic.

3. Secrețiile nazale de culoare galbenă sau verde nu reprezintă semnul unei infecții bacteriene?

În timpul unei răceli comune, este absolute normal apariția unui mucus consistent limpede sau colorat (galben, verde). Aceste simptome pot dura și 10 zile.
Totuși, sunt anumite semne care indică o infecție bacteriană. Dacă cel mic este răcit, tușește și are secreții nazale de culoare verde, care persistă de mai bine de 10 zile, sau dacă are secreții verzi și temperatură ridicată (39°C) pentru cel puțin 3-4 zile, acestea ar putea fi semnele unei sinuzite bacteriene.
În cazul în care copilul a dezvoltat o sinuzită bacteriană, ar putea fi necesară administrarea unui antibiotic, dar prezentarea la medic este obligatorie.

4. Antibioticele nu tratează infecțiile urechii?

Nu toate infecțiile urechii sunt tratate cu antibiotic. Dacă micul pacient nu are febră ridicată, durere severă, copilul este ținut sub observație atentă. Deoarece durerea este primul și cel mai supărător simptom, medicul ar putea recomanda administrarea unor medicamente pentru durere.

„Toți cei care au avut o infecție a urechii știu cât de intensă este durerea, iar pe fondul unui astfel de disconfort, este atât de ușor să apelezi la un antibiotic! Însă, la fel ca multe lucruri în viață, antibioticele pot fi o sabie cu două tăișuri. Bacteriile sunt coechipieri foarte buni și învață una de la cealaltă cum să supraviețuiască în fața antibioticelor. Dacă întreaga echipă învață cum să facă acest lucru, vei sfârși prin a căpăta o rezistență la antibiotice și putem ajunge să nu mai putem să tratăm infecțiile cu adevărat serioase”, explică dr. Corina Ilie, medic de familie.

În cele mai multe cazuri, durerea și febra dispar după 1-2 zile. Există și picături auriculare care ușurează durerea. Medicul ar putea prescrie antibiotice dacă temperatura este ridicată și nu cedează câteva zile (2-3 zile), durerea este persistentă și severă, iar infecția este prezentă în ambele timpane.

5. Antibioticele nu sunt folosite pentru a trata gâtul roșu?

Nu. Mai mult de 80% dintre infecțiile gâtului sunt cauzate de virusuri. Când cel mic are gâtul roșu, nas înfundat și tușește, avem de-a face cu o infecție virală, iar un exudat nu ar trebui să fie făcut. Antibioticele ar trebui folosite doar în cazul în care infecția din gât este produsă de streptococi de tip A.

„Acesta este diagnosticul cel mai frecvent pentru care se indică antibiotice. Conform unui studiu din Journal of American Medical Association, medicii prescriu antibiotice de 6 ori mai mult decât este necesar pentru gât roșu. Iar dintre copii, 70% se pare că primesc antibiotice pentru același diagnostic (probabil la noi în țară chiar mai mulți!). Dintre aceștia, maximum 30% au Streptococ beta hemolitic grup A la nivel faringian. Peste jumătate din aceștia sunt doar purtători care se întâmplă să fi făcut un roșu în gât din altă cauză. Rezultă că doar 10-15% din copiii care primesc antibiotice pentru roșu în gât au cu adevărat nevoie indicație pentru el! Și de ce nu “nevoie”? Pentru că, potrivit Center for Disease Control – SUA, majoritatea infecțiilor streptococice faringiene trec de la sine, fără tratament, în 3-5 zile! În plus, infecția cu Streptococ A apare mai ales după vârsta de 5 ani, sub 3-4 ani gâtul roșu este în special viral!”, mai spune dr. Ana Ștefănescu.

Cum să știm totuși când să tratăm?

Modalitatea sigură de a identifica Streptococul β-hemolitic gr A este prin cultură pe mediu în laborator; o modalitate mai rapidă, dar ceva mai puțin sigură (95%) este testul antigenic rapid StrepA Test. Dar astfel se identifică prezența Streptococului la nivel faringian, nu și cauzalitatea între aceasta și boala de față!

“Ne putem totuși ghida după criteriile Centor: depozite albicios-gălbui-gri pe amigdale sau în spatele gâtului, lipsa tusei (dacă există tuse, nu e Streptococ A!), ganglioni limfatici inflamați și dureroși în partea anterioară și laterală a gâtului/submandibular, vârstă < 15 ani, febră (minimum 38º C axilar)”, adaugă pediatrul. Dacă sunt întrunite toate sau 4 din 5 aceste simptome, se poate trata cu un antibiotic, riscul fiind de 56%, în această situație o atitudine prudentă este totuși necesară, mai ales atunci când starea copilului nu este foarte rea.

6. În cât timp acționează antibioticul?

Medicii spun că majoritatea infecțiilor bacteriene încep să cedeze în primele 48 – 72 de ore de la începerea tratamentului cu antibiotic. Dacă starea copilului nu se îmbunătățește în 72 de ore, anunțați medicul de familie. În cazul în care încetați să îi administrați copilului tratamentul cu antibiotice prea repede, specialiștii atrag atenția asupra faptului că infecția ar putea să nu fie complet tratată, iar simptomele ar putea reveni în curând.

Rezistența la antibiotice în România

Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat în ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae. Un semnal de alarmă este tras și pentru unele bacterii care produc infecții în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infecții urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.

Specialiștii recomandă câteva reguli simple pentru a evita complicațiile folosirii neadecvate a antibioticelor:

• Nu folosi antibiotice dacă nu îți sunt prescrise de un medic. Nu insista să primeşti antibiotic dacă medicul îți spune că nu este necesar.
• Nu păstra antibiotice pentru o viitoare infecție şi nu folosi antibiotice rămase de la un episod anterior de boală.
• Nu lua antibiotice prescrise altei persoane şi nici nu împărți antibioticele prescrise ție cu alți bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare. Ar putea fi ineficient şi cu toate riscurile menționate mai sus.
• Poți preveni infecțiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.
• Evită aglomerările de persoane în perioadele de epidemii de infecții respiratorii.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa