Profil de mamă harnică: Iulia Spînu, creatoarea prietenoaselor haine de alăptat Eu şi Bebe

“Ori mă încuiam în casă până când se înţărca copilul, ori îmi făceam curaj să trec peste jenă şi să alăptez în faţa altor persoane.” 

Iulia este mămica Anei, în vârstă de doi ani şi zece luni, de la care a învăţat cea mai importantă lecţie: socoteala alăptatului de acasă nu se potriveşte cu socoteala alăptatului în târg. Aşa că Iulia nu a stat pe gânduri şi a început să creeze haine care să le ajute pe mame să iasă nestingherite din casă şi să alăpteze discret oriunde i se face bebeluşului foame. Hainele Eu şi Bebe înseamnă plimbări lungi prin parc, ieşiri cu prietenele la cafea, călătorii şi vizite infinite alături de bebe. Ca să nu mai punem la socoteală şi faptul că tricourile şi rochiile create de Iulia sunt nemaipomenit de simpatice!

 

Ce făceai înainte să devii mamă? 

Lucram ca programatoare, la fel ca în prezent. Diferenţa e că acum lucrez parţial de acasă şi mă mai ocup şi de magazin şi de fetiţa mea.

 

Când te-ai gândit să începi o afacere de acasă? Şi de ce te-ai apucat să faci tocmai haine pentru alăptat? 

După ce am născut, număram cu inima strânsă lunile rămase până când ar fi trebuit să mă întorc la serviciu. Nu voiam să-mi petrec atâtea ore departe de fetiţa mea, aşa că am început să mă gândesc la nişte soluţii care să-mi dea voie să stau acasă. Erau două variante pe care le-am luat în calcul: să găsesc un loc de muncă care să-mi permită lucrul de acasă sau să-mi deschid o afacere. Dumnezeu mi le-a scos în cale pe ambele cam în acelaşi timp, aşa că în prezent fac şi haine, dar lucrez şi part time până când magazinul se va putea autosusţine financiar.

De ce am ales hainele pentru alăptare? Fiindcă pentru mine au însemnat foarte mult. Imediat după ce am născut, copilul meu sugea tot timpul, şi ori mă încuiam în casă până când Ana se înţărca şi nu mai lăsam pe nimeni să vină în vizită, ori îmi făceam curaj să trec peste jenă şi să alăptez în faţa altor persoane. La început nici nu îmi trecea prin cap că aş putea să alăptez în parc, de exemplu, aşa că de fiecare dată când i se făcea foame copilei o luam la fugă spre casă cu ea urlând în braţe.

Într-o seară am dat întâmplător peste o postare a unei mămici care povestea cum alăpta în parc. Pentru mine a fost o revelaţie: am citit pe nerăsuflate cât timp a dormit copilul tot ce am putut găsi pe net despre alăptarea în public. I-am povestit şi mamei despre descoperirea mea extraordinară şi a doua zi a găsit un tricou pentru alăptare discretă la un magazin mic de cartier. Înarmată cu el, m-am hotărât să încerc şi eu. Mi-am pus tricoul, am luat copila în braţe şi am pornit. Ca de obicei, n-a trecut mult timp şi i s-a făcut foame, atunci m-am aşezat pe o bancă şi am alăptat-o. Datorită felului în care era croit tricoul am putut dezgoli sânul doar pe mica porţiune necesară fetiţei să se ataşeze, în rest eram complet acoperită şi probabil că trecătorii au crezut că ţin în braţe un bebe care doarme. De atunci ieşeam dimineaţa din casă şi intram abia seara, a fost ca o eliberare, nu era loc din Bucureşti unde să nu mă ducă picioarele. Fetiţa era mereu cu mine, când i se făcea foame mă aşezam pe o bancă, o alăptam, mă odihneam, mă bucuram de primăvară şi de bebeluşul meu în discreţie totală. La un moment dat m-am gândit că, dacă tot vreau să lucrez de acasă, aş putea face haine speciale pentru alăptare. Am întors problema pe toate părţile, m-am decis să încep şi să le produc în ţară în colaborare cu câteva ateliere de croitorie.

Fiecare model pe care îl produc vine cu povestea lui. De fiecare dată fac multe încercări înainte şi la final aleg ce mi-a plăcut cel mai mult. Am căutat mereu să fac haine numai din materiale naturale, de calitate, care să mângâie pielea mămicilor şi a bebeluşilor. Am creat modele care se pot purta atât în sarcină, cât şi pe perioada alăptării. Acum facem haine pentru orice anotimp şi pentru orice ocazie: tricouri, bluze cu mânecă lungă, cămăşi de noapte, pijamale, rochii de zi, ba chiar şi câteva rochii de seară numai bune pentru nunţi şi botezuri, toate perfecte pentru alăptare discretă. Momentan, produsele noastre se pot cumpăra atât de pe site-ul nostru, cât şi de pe alte magazine online şi din unele centre prenatale din ţară.

Fiindcă nu arată ca nişte haine pentru alăptare, am avut şi cliente care au ales rochii Eu şi Bebe deşi nu aveau copii şi nici nu se pregăteau pentru asta. Pur şi simplu le-a plăcut foarte mult cum arăta o rochia şi au cumpărat-o!

 

Nu ţi-a fost teamă să laşi un venit cât de cât cert pe un viitor incert din punct de vedere financiar?

Ba da, mi-a fost teamă, ştiam că în primii ani trebuie să investesc foarte mult. Din cauza asta am ales varianta de acum, să lucrez parţial şi ca programator, pentru a mă susţine până când mai creşte magazinul.

 

Care a fost bugetul pe care l-ai alocat începerii unei afaceri proprii? 

Până acum am investit câteva mii de euro, parţial obţinuţi din rezervele familiei, parţial din salariu.

 

Care au fost primele reacţii din partea celor apropiaţi când le-ai povestit de ideea nebunească de a începe ceva nou, pe cont propriu?

Soţul meu m-a susţinut de la început, mi-a dat curaj şi multe sfaturi. Şi el deţine în parteneriat cu încă doi prieteni un magazin online de robotică şi m-a ajutat să ocolesc multe obstacole de care altfel m-aş fi poticnit. El mă înţelege când sunt uneori mai ocupată şi încearcă să preia din lucrurile pe care le am de făcut sau pur şi simplu se joacă cu fetiţa ca să am eu timp. Restul familiei nu s-a opus, fiecare m-a ajutat cu ce a putut: sfaturi legate de croitorie, contabilitate, drumuri cu maşina etc.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație