Cum le spunem copiilor că părinții se despart

O prietenă bună, locuind în Franța cu cei doi copiii, mi-a povestit cu mirare că fiul ei cel mare, de numai trei ani pe vremea aceea, era în minoritate în grupa lui de grădiniță. Nu, nu din cauza naționalității ci pentru că părințîi lui erau în continuare împreună. Erau căsătoriți cu acte în regulă. Peste jumătate din copiii de numai 3 ani din acea grupa de grădiniță pariziană trăiau în familii recompuse sau cu un singur părinte.

În cartea lui Penelope Leach Când părinții se despart poți afla mai multe despre ce simte un copil când părinții lui se despart. 

Părinții se despart dintotdeauna

Ne place sau nu, această este lumea spre care ne îndreptăm. Deși  divorțurile și familiile monoparentale sunt din ce în ce mai frecvente și în România, aceasta nu înseamnă că separarea părinților nu este la fel de traumatizantă pentru un copil cum era și acum 100 de ani. Ba mai mult, copiii ai căror părinți nu au deloc intenția  să divorțeze, vor auzi acest cuvânt misterios și își vor întreba părințîi în drum spre grădiniță: Tu cu tati o să divorțați vreodată?

Ce simte copilul când părinții se despart?

Cuvântul ”divorț” îi da fiori reci pe spinare oricărui părinte. E dificil să ne imaginăm cât de neînțeles, apăsător și înspăimântător este acest cuvânt pentru un copil. Copilul trăiește într-un trunghi perfect: mama-tată-eu, iar ideea că legătură care îi unește pe  părinți ar putea dispărea este sinonimă în mintea unui copil cu propria dispariție. El știe că a venit pe lume că urmarea a acestei legături de dragoste, deci nu trebuie să fim mirați dacă un copil își poate simți propria existența anulată dacă este brusc anunțat că părințîi lui se despart. Este la fel de frecvent că un copil să se simtă vinovat de despărțirea părinților lui, să creadă că nu a fost suficient de buns și cuminte pentru că părințîi să rămână amândoi împreună cu el.

Când și cum îi spunem copilului că părinții se despart?

Sfatul psihologilor este simplu: în această situație dificilă, că și în altele, copilului trebuie să i se spună adevărul și asta cât mai repede.

În primul rând, el nu trebuie mințit până în clipă în care unul din parteneri are deja bagajele la ușa, sau copilul este chemat la tribunal pentru a decide cu cine va rămâne. De îndată ce părinții au decis să divorțeze, copilul trebuie să afle și el acest lucru. Discuția poate fi diferită, în funcție de vârstă copilului. Dar recomandarea este că și un bebeluș trebuie informat despre un asemenea eveniment care îi va schimbă viață. Motivul acestei urgențe este simplu: copilul știe că părințîi lui nu se înțeleg. El aude și simte neînțelegerile, certurile, tristețea, vede legătura de dragoste destrămată. Cu cât îl mințim mai mult, cu atât neliniștea lui va crește. El știe că se întâmplă ceva, că i se întâmplă ceva chiar lui, dar nu îi poate pune un nume.

Când îi spunem copilului că părinții se despart

Ce îi spunem copilului este la fel de important că și momentul ales. Copiii au nevoie să audă că nu este vină lor, căci primul gând care se naște în inima lor este că părinții se despart pentru că el, copilul nu este suficient de bun. Este crucial să îi explicăm copilului că vina pentru această separare aparține în exclusivitate celor doi părinți, adulților. Este momentul să lași deoparte propria frustrare și nevoie de a-ți învinovăți partenerul, pentru a recunoaște, măcar în față copilului tău, că vina unei separări aparține întotdeauna ambilor parteneri.

Ne despărțim și rămânem părinții tăi

La fel de important este să îl asiguri pe copil că nu regreți anii petrecuți în cuplu, în familie. Chiar dacă pe moment așa ți se pare, gândește-te că pentru copil este că și cum ai spune că îți pare rău că el s-a născut. Pentru a dezamorsa gândurile acestea care apar automat în mintea copiilor, părinții trebuie să spună cu hotărâre: Mă bucur că am trăit anii aceștia împreună și că te-ai născut tu. Acum nu mai suntem soț și soție, vom continuă să fim părinții tăi.

Datoria de părinte nu dispare

Copilul trebuie să afle acum diferența dintre rolul de partener și rolul de părinteNu mai sunt soțul mamei tale și voi fi întotdeauna tatăl tău! Poate că aceste cuvinte trebuie auzite și de părinți, nu numai de copii. Părinții trebuie să le rostească pentru a se convinge de adevărul lor. Căci misiunea lor nu s-a încheiat. Chiar dacă au decis să încheie o relație de dragoste, o relație între doi adulți, datoria de părinte nu dispare. Spre deosebire de cuvântul dat la căsătorie, fatalmente revocabil, cuvântul dat la nașterea unui copil este irevocabil. Atât părintele cât și copilul au nevoie să își spună unul altuia acest lucru, cu atât mai mult în situația traumatică a unui divorț.

În cartea lui Penelope Leach Când părinții se despart poți afla mai multe despre ce simte un copil când părinții lui se despart. 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()