De ce joaca liberă este cea mai bună școală de vară

copii afara joaca

Joaca liberă poate părea un moft. Dar cu cât copiii petrec mai mult timp în activități structurate, ghidate de părinți, cu atât mai mult se înrăutățește capacitatea lor de a lucra productiv în atingerea obiectivelor pe care și le-au setat singuri, atrag atentia specialiștii citați de www.theatlantic.com

Pentru mulți copii vacanța de vară înseamnă trei luni de joacă, trei luni în care pornesc să exploreze cartierele și să descopere tainele, comorile și dramele pe care acestea le au de oferit. Această copilărie idilică se va concretiza doar pentru unii copii. Pentru mulți copii, vacanța de vară nu înseamnă altceva decât o trecere sezonieră de la un set de lecții și activități planificate și supravegheate de adulți, la un alt set.

Jocurile neplanificate, nesupravegheate, reprezintă una dintre cele mai valoroase oportunități educaționale pe care le putem oferi copiilor noștri. Este un teren fertil; locul în care copiii întăresc legăturile sociale, își construiesc maturitatea emoțională, dezvoltă abilități cognitive și își consolidează sănătatea fizică. Valoarea pe care o oferă joaca liberă este incontestabilă. Visarea cu ochii deschiși, asumarea de riscuri și descoperirea independentă sunt activități importante în dezvoltarea funcționării executive a copiilor.

Acestea sunt concluziile unui nou studiu, efectuat de psihologii de la Universitatea din Colorado.

Funcția executivă este un termen larg pentru abilitățile cognitive, cum ar fi organizarea, planificarea pe termen lung, autodisciplina, inițierea sarcinilor și abilitatea de a „jongla” între activități. Este o parte vitală a pregătirii școlare și a fost mult timp acceptată ca un prezicător puternic al performanțelor academice. Dar și al altor rezultate pozitive pe parcursul vieții, cum ar fi sănătatea și bogăția. Accentul acestui studiu este “funcția executivă autodirijată” sau abilitatea de a genera obiective personale și de a determina cum să fie puse în practică. Puterea de auto-direcție este o abilitate subevaluată, dar de neprețuit, care permite elevilor să acționeze productiv pentru a-și atinge propriile scopuri.

Autorii au studiat programul și obiceiurile de joacă a 70 de copii, măsurând cât timp a petrecut fiecare în activități “mai puțin structurate”, spontane, cum ar fi: jocuri imaginative și lectură la alegere. Și cât timp au petrecut în activități “structurate”, organizate și supravegheate de către adulți, cum ar fi: lecțiile, practica sportivă, serviciul în folosul comunității și temele. Ei au descoperit că micuții care s-au angajat în joacă liberă au funcția executivă autodirijată mult mai dezvoltată. Opusul a fost, de asemenea, adevărat: cu cât copiii au petrecut mai mult timp în activități structurate, cu atât simțul lor de auto-direcție a fost mai slab.

Merită menționat faptul că, atunci când autorii studiului clasifică activitățile ca fiind “mai puțin structurate” sau “structurate”, consideră că toate activitățile inițiate de copii sunt “mai puțin structurate”, în timp ce toate activitățile conduse de adulți sunt “structurate”.

În joaca liberă, copiii învață să ia propriile decizii

Toate acestea sunt în concordanță cu constatările profesorului de psihologie Peter Gray de la Boston College. Acesta studiază beneficiile jocului în dezvoltarea umană. În cartea sa „Free to Learn: Why Unleashing the Instinct to Play Will Make Our Children Happier, More Self-Reliant, and Better Students for Life”, el elaborează modul în care jocul sprijină dezvoltarea funcției executive și, în special, controlul autodirijat.

Joaca liberă este mijlocul prin care natura îi învață pe copii că nu sunt neajutorați. În jocurile departe de adulți, copiii au într-adevăr controlul și pot practica determinarea. În joaca liberă, copiii învață să ia propriile decizii, să-și rezolve propriile probleme, să creeze și să respecte regulile și să se înțeleagă unii cu alții de la egal la egal, mai degrabă decât ca subordonați ascultători sau subordonați rebeli.

Autodisciplina este cheia succesului în viață

Când reducem timpul de joacă liberă în grădinițe, copiii au de pierdut mai mult decât oportunitatea de a se juca de-a v-ați ascunselea sau hoții și vardiștii. Unele instituții recunosc importanța jocului liber și îi protejează rolul în grădinițe. Curricula grădinițelor Montessori este concepută pentru a valorifica beneficiile jocului liber autodirijat și al activităților inițiate de copii. În concepția loc autodisciplina este cheia succesului atât în școală, cât și în viață.

Profesorii de la grădinițele în sistem Montessori clasifică autodisciplina drept cea mai importantă abilitate pentru școală. În același timp, acești profesori spun că mulți dintre copii vin la grădiniță cu un nivel scăzut al autodisciplinei. Cercetările au demonstrat că nivelurile de autodisciplină, deprinse de timpuriu, sunt mai relevante, când vine vorba de îndemânarea la școală, decât competențele IQ, cititul la nivel basic sau matematica. Autodisciplina este strâns asociată cu realizările academice ulterioare.

Nu este nicio noutate că majoritatea profesorilor, care trebuie să predea unor clase din ce în ce mai aglomerate, se roagă și speră să aibă printre elevi cât mai mulți copii cu funcția executivă bine dezvoltată.

Abilitatea de autodisciplină poate explica diferența dintre un elev independent, pe care te poți baza că își face treaba, în timp ce haosul domnește în jurul său și un elev dependent, fără o țintă, care este distras de colegii săi de clasă și trebuie să fie ghidat de la o sarcină la următoarea.

Dragi părinți, dacă doriți cu adevărat să le oferiți copiilor voștri un start bun în anul școlar care vine, renunțați la o parte din timpul pe care l-ați alocat pentru lecții sau tabere tematice și lăsați copiii să se joace liber. Asta e tot. Doar joacă liberă, fără reguli sau constrângeri.

Comandă acum ”Copilul constient”, de Susan Kaiser Greenland, o carte revoluționara, ce îi învață pe părinți tehnici prin care vor contribui la relaxarea copiilor lor. Cartea este disponibilă AICI.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație