Episodul 150: Yeeeei, vine Valentine`s Day!

Mama lui Victor
jurnal

Mi-a plecat copilul la bunici. Știți cum e după ce pleacă copilul? Cam cum e după ce plouă cu piatră. E totul vraiște, dar te bucuri că măcar nu mai vine de sus. Am stat două zile în acel haos de nedescris din casa (dacă se poate numi așa) noastră.

De vreo doi ani, am renunțat la a mai face curat când e el acasă. Îmi amintesc cum, în anii mei de glorie, nu puteam să pun capul pe pernă până nu adunam totul prin casă. Adică făceam în fiecare seară curățenie în toată regula: strâns jucării, măturat (că aspiratorul făcea gălăgie), spălat pe jos, șters toate cele. În fine, am renunțat în ziua în care, pentru că seara picasem lată, ne-am trezit în același dezastru, iar copilul m-a întrebat ce s-a întâmplat cu magia. Am căscat ochii la el și l-am întrebat, total bulversată, despre ce magie vorbește. Ce magie visezi? îmi venea să întreb. Ne-a mâncat-o pisica!

”Magia, mami! Magia din casă! Uite cum e casa!” Vasăzică, în timp ce eu mă speteam seară de seară să fac curățenie, copilul credea că avem o casă magică – se curăță singură. Din ziua aceea, chiar că ne-a mâncat pisica magia, n-am mai făcut niciodată tâmpenia asta. În timp, am descoperit că lucrurile, cumva, au talentul de a se curăța (cât de cât) singure. Adică jucăriile ajung să fie strânse la un moment dat (unde ”moment dat” este ziua în care copilul se va visa comandant de oști și va alinia toate jucăriile pe post de soldăței într-un colț ca să-și facă armata).

Ah! Iar am făcut ce urăște Victor – m-am apucat să povestesc despre laptele de vacă și am ajuns să vorbesc despre cutremure.

Să revin, deci! A plecat copilul la bunici și am strat două zile în jeg și în haos. N-am ridicat nici măcar o felie de pâine de pe jos. Abia în a treia zi am avut o ieșire și am curățat tot. De dimineața și până seara n-am făcut altceva decât să sterg, să strâng, să spăl, să șterg, să lustruiesc. Am făcut o așa curățenie că nici nu-mi vine să ies din casă. Aș vrea să stau acasă și să savurez. Am făcut chiar și câteva poze, am zis că nu se știe când va mai pupa apartamentul ăsta așa ceva.

Noroc că gândurile astea mi-au trecut repede și am început să-mi fac planuri de weekend. Copilul se va întoarce duminică seara și mă gândeam că ar fi frumos să îmi încep ziua cu o veche prietenă, așa cum făceam pe vremuri: adică în oraș la cafea, apoi cumpărături de chiloți și sutiene, apoi o manipedi, apoi o masă, poate un film și tot așa. Mvai, ce frumos avea să fie!

Pun mâna pe telefon și o sun pe prietena mea. Îi povestesc ce planuri am, dar o fac într-un mod așa… cum să vă zic? Foarte apetisant! Și după ce îi descriu cu lux de amănunte o pun să ghicească cu cine voi face eu toate astea.

– Ai agățat pe careva?

Dacă am agățat? Ce să agăț? Pe cine să agăț? Până la urmă m-a luat la întrebări. I-am spus că am de gând să fac toate astea cu ea. Știți cum râde Gigi Becali? Așa: hă hă hă hă. Știți, nu? Așa râdea ea de mine.

– S-o crezi tu. Cum? Sâmbătă! Tu uiți ceva… Ai uitat ce e în weekendul asta?

– Sâmbătă! E sâmbătă! Și după sâmbătă e și duminică.

– Băi, tu nu știi ce e?

– Hmmm… mnu. E eu de sâmbătă, 13 februarie, da? Ce e? Oi fi superstițioasă și nu vrei să ieșim?

– Da, 13 februarie care e înainte de 14 februarie.

– Păi dacă ești singură, ha ha ha ha (Gigi Becali, din nou), de-aia nu mai știi. E Valentine`s Day și noi sărbătorim în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru că a doua zi ne vin copiii!

Dar nu puteți să sărbătoriți vineri sau azi? Adică aveți copiii la bunici, vedeți-vă de treabă… Sau se ține post și numai în noaptea aia e voie?

Eu credeam până acum că Sfântul Valentin e pentru liceeni și, cel mult, studenți. Nu l-am sărbătorit niciodată, dar poate că acum, când ești părinte și nu mai ai timp nici să te uiți la cel de lângă tine, ai nevoie de motive serioase ca să treci la treabă, adică să-ți recomande medicul sau să fie vreun Sfânt de ăsta de respectat.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa