De câteva luni, avem un nepoțel. Adică Victor are un verișor mic, „cale nu vobece, nu mege, nu se gioacă, tă toată ziua în pat”. Și, adaug eu, bea lapte din țiți de la mama lui.
Chiar dacă bebelușul nu scoate un cuvânt, Victor are discuții cu el. Săptămâna trecută, când tinerii părinți au fost pe la noi în vizită, iar bebe era alăptat, Victor îi spunea că „mama mea ține laptele în figidel, nu în țiți ca mami tău”. Ba chiar s-a dus la frigider și a scos și laptele, și iaurturile, ca să ne arate că spune adevărul.
Noi, adulții, ne-am amuzat grozav. După ce ne-au plecat musafirii, m-am pomenit cu Victor că vrea să bea lapte mult. Mult, mult, mult, toată sticla.
– E cam mult, i-am zis.
– Nu, viau biau eu lapte mult, tu mergi la magazin, cumpeli altu, eu beau și fac lapte în țiți mele.
Ehehe, după aceea a urmat un lung șir de explicații și un lung șir de „de ce-uri” pe care, neinspirată (ca să nu zic altfel), l-am încheiat scurt: „Pentru că mamele au lapte, copiii nu!”
În zilele următoare, copilul a revenit asupra subiectului alăptării, semn că nu înțelesese, totuși, prea bine cum stă treaba. De data asta, mă prinsese într-un moment în care eram mai relaxată și aveam mai mult timp pentru el, drept pentru care deja începusem să mă gândesc la o explicație care să fie mai pe înțelesul lui. Da’ de unde? Victor voia să se convingă el singur.
– Tu ai lapte în țiți?
– Nu, mami, nu mai am.
– Vleau văd!
Și când a zis asta, a și sărit pe mine să îmi ridice tricoul. L-am lăsat. L-am luat în brațe și m-am așezat cu el pe fotoliu.
– Vleau fiu bibilușu tău!
– Bine.
L-am luat în brațe ca pe un bebeluș și l-am lăsat să testeze singur. Credeam că o să-și înfigă dinții, dar a fost ok. Exact ca atunci când era mic, mic, mic. A încercat și n-a avut succes.
– Nu e mimica, mami!
– Nu e, mami, pentru că ai supt tot laptele și s-a terminat, am zis eu, sperând ca asta mă va scuti de alte complicații…
– Vleau pui altu!
I-am explicat că nu se poate să fac asta și a înțeles. Episodul de bebelușie s-a încheiat în momentul ăla. Mai târziu, când a vorbit cu bunică-sa la telefon, i-a explicat și ei:
– Mami nu mai ale lapte în țiți. Mami ale țiți mici, eu băut tot laptele lepele, lepele, lepele.
Un motiv în plus să nu-mi pun silicoane: să nu creadă copilul că încep să-l alăptez din nou.
Oh, și bineînțeles că aventurile lui Victor nu se opresc aici, ci continuă săptămâna viitoare!
