Episodul 225: Operațiunea pachețelul – ultimele scheme

Mama lui Victor
jurnal

Pachețelul pentru școală- câteva rețete care m-au salvat

Săptămâna trecută, mai aveam puțin și luam la bătaie pe toată lumea! Da` bine, dom`le, nu-mi puteați spune și mie că treaba asta cu ce-i pui copilului la pachet și cum nu mănâncă el la școală o să-mi scoată peri albi? M-ați lăsat așa, să mă dau singură cu capul de bârnă! Când ați citit că m-am pregătit intens pentru școală, n-ați putut să-mi dați un cot și să-mi ziceți ”Fată, vezi-ți de treabă și ia de pune pe hârtie idei de pachețele, că o să-ți iasă ochii de fiecare dată când o să vezi că se întoarce cu pachetul aproape întreg!”?

M-am bucurat când a început el să-mi spună ce vrea să-i pun, de parcă asta ar fi fost problema. Nu! Nu asta era problema! Întrebarea nu e ”Ce-i pun?”, ci ”Ce naiba îi pun ca să și mănânce?”.

M-am dat cu capul de pereți câteva zile, până am decis să mă repliez. Ok! Nici așa nu merge, copilul nu mănâncă.

-De ce nu îți mănânci pachețelul?

-Nu am timp!

Hai că asta-i bună!

-Cum nu ai timp?

-Nu am! Pauza ține fix două secunde și ce să fac eu în două secunde? Abia apuc să respir! Nu am timp de chestiile astea!

-Cum ține două secunde? Ține zece minute!

-Zece minute crezi tu, îți zic eu că e fix de două secunde!

Bun! Poate chiar nu are timp și pentru asta. Face numai ce-i face plăcere în pauză. Trebuie să găsesc ceva să mănânce cu plăcere, trebuie să mănânce ceva, mai ales că nici înainte să plece de acasă nu mănâncă mare lucru. Poate nu e bine ce-i dau, poate nu-i place, deși el alege ce să fie. Așa am ajuns să facem meniul. În weekend, asta am făcut! Am stabilit meniul pe săptămâna asta. N-a fost floare la ureche, ajunsesem să umblu cu carnețelul după copil cum umblă cățeii cu lesa în gură după stăpâni ca să-i scoată la pipi. Am inventat combinații, am făcut liste cu ce știam că-i place lui.

Să le dea Dumnezeu sănătate colegilor de la TOTUL DESPRE MAME, că m-au salvat ieri cu ideea asta absolut fabuloasă.

Ba chiar mi-am făcut și eu după ce i-am făcut lui.

Mai sunt încă două, destul de incomode de dat la școală, unde mai mult ca sigur al meu mănâncă alergând. L-am încercat aseară pe acesta, doar pentru că pătrunjelul și usturoiul îmi sunt vitale mie.

Nu pot să trăiesc fără pătrunjel și usturoi în casă. Aș pune usturoi și la prăjituri, așa de mult îmi place! Azi i-am pus clătite cu magiun de prune (da, am făcut clătite la ora 6 a.m.). Mâine vrea frigănele cu scorțișoară și o sticluță de lapte bătut, joi vrea banană, iar vineri vrea nimic (iar!).

În rest, puteți uita…

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa