Episodul 260: Măcar nu dă foc la casă

 

-Hai cu mine până la piață. Vii?

-Cine? Eu? îmi răspunse el uitându-se în jur ca și când în casa noastră ar fi existat câteva zeci de persoane.

-Da, tu! Dumneavoastră!

-Îmi pare rău, mami, eu nu merg la piață. Eu am avut o zi grea la școală, sunt numai un copil, așa că du-te tu la piață că ești mamă.

Păi nu sunt eu mamă? Sunt! Și uite așa, ca și când aș fi tras paiul scurt, mă pregătesc eu de mers la piață. Nu e prima data când îl las pe Victor singur în casă. Avem experiență în asta. Îi las un telefon și, dacă se plictisește, mă sună. Mă mai sună și dacă își amintește că vrea ceva anume de pe afară. Mă mai sună și să mă întrebe dacă-l mai iubesc sau să-mi spună el că mă iubește. Asta dacă mă sună. Că nu prea mă mai sună în ultimul timp.

Eu lipsesc puțin de acasă: că fug până la farmacie, că fug până la piață, că fug să plătesc o factură sau cine mai știe ce. Dar nu plec niciodată departe și mereu îi las un telefon să mă sune. Ce face el în tot acest timp? Ce face de obicei. Mai face ceva din LEGO, mai face un avion de hârtie, mai inventează te miri ce obiect, cum ar fi praștia dintr-un PET de 500 ml, două bețe de frigăruie și un elastic de păr. Sau își ia ceva de mâncare din frigider și-l găsesc băgând pe sub nas.

Ieri l-am lăsat în casă și am fugit să cumpăr câte ceva de mâncare să fac rapid o ciorbă și un felul doi.

Am lipsit cel mult 16 minute. Am piața în spatele blocului.

Când m-am întors, copilul era întins pe canapea, se uita la desene.

-Ce faci, maimuțoiule?

-Stau… răspunse el cu lene în glas.

Desfac cumpărăturile, pun de ciorbă și dau de laptele bătut. Cum e mai fan ”laptate”, îl întreb dacă vrea un pahar de lapte bătut.

-Nu, mami! Am băut niște suc de mere și mi-e cam somn. Cred că o să adorm aici.

I-am zis să se culce. Ce treaba avea? Lasă-l să doarmă, că e-n creștere, și mi-am văzut de ale mele. Mă rog, mi-am mai văzut un pic de ale mele, că mi-am amintit de sucul de mere. Suc de mere? De unde mama naibii a băut ăsta suc de mere? Noi n-avem suc de mere în casă!

-Victor, dar de unde ai avut tu suc de mere?

-Mai era o sticlă în frigider și mi-era poftă de un suc.

-Ce sticlă, mă? De unde suc de mere?

-Maaaami, era o sticlă mai mică, poate ai uitat de ea. Scria a-p-p-l-e c-i-d-e-r. Si a-p-p-l-e e măr sau iPhone, dar ăsta era suc de mere. Acum înțelegi?

Înțelegeam! Acum înțelegeam de unde sucul de mere și de ce îi era somn. Am căutat imediat în frigider. Măcar nu băuse toată sticla, băuse aproape jumătate din ea. Cred că-mi oprise și mie. I-am explicat ce e, i-am spus că a băut alcool, că ”sucul” ăsta de mere are alcool.

-De-asta are dop de-ăla de bere! zise el luminându-se la față.

-Mda.

-Băi, mami, dar ce m-am chinuit să-l deschid cu chestia aia de dopuri.

Și dacă reușise să deschidă, după atâta chin, merita să se cinstească, nu?  Asta e! Așa e când pisica nu-i acasă. Era să-mi ies din fire și să-l cert, dar i-am spus doar să nu mai bea tot ce nimește, putea să fie clor cu parfum de mere.

Asta e acum! Încerc să văd partea bună: o să stau liniștită când mai plec de acasă – al meu nu dă foc la casă… se îmbată și se culcă.


Pentru că ne dorim să îți oferim materiale și experiențe care să îți îmbogătească viața de părinte, am creat un scurt chestionar care să ne ajute în acest sens. Completarea lui poate dura până la 8 minute. Și pentru că apreciem fiecare minut pe care ni-l acorzi, punem la bătaie 30 de cărți de parenting. La sfârșitul chestionarului lasă-ne adresa ta pentru a te înscrie automat în tombolă!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()