Ai curaj să fii părinte adevărat?

Poate pare greu de crezut, dar a fi părinte adevărat ține de curaj!

Am crescut înconjurată de adulți care n-au văzut nicio clipă partea bună a acțiunilor mele. Orice aș fi făcut, exista un pericol căruia m-aș fi expus. Am mers cu viteză pe bicicletă, am fost certată că puteam să cad și mă puteam lovi. Am sărit gărdulețul de la grădinița cu flori, am fost certată pentru că puteam să rămân agățată în gard. Conform părinților mei, eu ar fi trebuit să stau nemișcată, să nu am nicio inițiativă, să nu-mi testez nicio limită, să nu îndrăznesc să fac nimic, dar să mă execut atunci când ei mi-ai fi solicitat una sau alta.

Pericolele sunt la tot pasul, chiar și în fața altarului

Știți cum se spune –  că atunci când e să te ia Încornoratul, te ia și din fața altarului. E valabil pentru toți. Să fii un părinte panicat și să vezi numai partea întunecată a lucrurilor nu înseamnă că îți vei feri copilul de pericole. Dimpotrivă! El nu va cunoaște niciodată consecințele faptelor lui și s-ar putea să nu știe cum să facă față, mai târziu, eșecului.

O bubă în genunchi trece, dar lecția rămâne învățată pe viață

Fiecare copil știe, atunci când decide să se cațere, să meargă pe role sau pe bicicletă, că poate să cadă. Tocmai asta vrea și el să vadă, dacă va face sau nu față. Spune-i care pot fi consecințele faptelor lui și cere-i să fie atent, dar nu-i interzice acel lucru. Lecția învățată pe propria piele e de milioane de ori mai prețioasă decât cea povestită.

Bucură-te pentru el!

Când va veni la tine întreg și îți va spune că s-a urcat în cel mai înalt copac din parc sau că a sărit de pe treapta de sus a scărilor când era cu prietenii lui la joacă, nu începe să-l cerți pentru ceea ce se putea întâmpla, ci bucură-te pentru că a reușit. Da, nu e simplu să știi că s-a aruncat de sus, dar încearcă să vezi partea bună – nu s-a întâmplat nimic! Spune-i să fie atent când mai face așa ceva, nu-i interzice și nici nu-l certa.

Fă-ți curaj și ai încredere în el!

Nimic, dar nimic nu poate ajuta un copil, așa cum îl ajută încrederea părinților în el. Ai încredere în copilul tău! Nu-i spune că o să cadă atunci când îl vezi mergând prea repede pe bicicletă. Susține-l! Susține-l și înainte, și după ce o să cadă, dacă se va întâmpla asta! Va învăța că se poate baza pe tine în tot ceea ce face. Va învăța să fie deschis cu tine și va ști că poate să împartă cu tine atât bucuriile, cât și momentele grele.

Fricile sunt ale noastre, nu ale lor!

Nu-ți speria copilul de mic! Nu-i spune mereu că lucruri groaznice se pot întâmpla la orice pas pe care îl face. Deseori, ne temem atât de tare pentru viața copiilor noștri și trăim tot felul de frici, încât ajungem să punem povara acestora pe ei. De cele mai multe ori, sunt fricile noastre, nu ale lor! Haideți să-i lăsăm curajoși! Haideți să nu-i speriem cu temerile noastre!

Haideți să-i lăsăm să experimenteze! Să-i lăsăm să-și testeze și să-și cunoască limitele! Haideți să fim curajoși și să avem încredere în ei!

Haideți să avem curaj să creștem niste copii curajoși!

Avem nevoie de o generație curajoasă!

Curaj!

Citește și: Copilul tău e curajos?

Nu uita să ne dai like pe Facebook, dacă nu ne-ai dat deja, pentru a fi la curent cu toate articolele noastre!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()