Cum să fii o soţie perfectă

Acum când ești în culmea fericirii și când crezi că ginerele te adoră, căci îți satisface toate dorințele și ești convinsă că prin grațiile tale îl dominezi și îți jură că pe vecie va fi sclavul tău supus – scuză unei prietene mai în vârstă că vine să-ți turbure liniștea și îți dă, spre binele tău, sfaturile următoare, pentru ca fericirea, buna înțelegere să domnească întotdeauna în căminul tău: 

Cum ar fi fost viața noastră dacă ne-am fi născut acum un secol:

  • Întocmai precum până acum te îngrijeai de toaleta ta, fă-o și mai departe și fă-o nu pentru străini, sau când ieși la plimbare, ci fă-o de hatârul soțului tău, și când rămâi acasă.
  • Imediat de dimineață, peaptănă-te, nu umbla ciufulită, nu umbla în papuci, cu ciorapii rupți, cu rochii cârpite.
  • Nu te arăta soțului tău cu obrajii sau cu nasul uns cu cremă de toaletă. 

Acest paragraf este extras dintr-un text intitulat O femeie măritată și cu experiență dă sfaturi unei mirese, publicat în revista SĂNĂTATEA ȘI “VIAȚA FERICITĂ”, Revistă ilustrată de medicină populară, higienă socială, educație morală, literatură medicală, Director fondator Dr. Sigmand-Sigma, nr. 8 octombrie 1934.

Citește cartea ”Dacă eu am reușit poți și tu” și află cum să găsești echilibrul între viața de familie și carieră. Aceasta este disponibilă AICI.

Nu am fost pasionată niciodată de istorie ca disciplină în sine, în schimb arhivele m-au atras întotdeauna, mai ales cele care relevă mentalități, comportamente, obiceiuri. Așa că, atunci când am primit de la o doamnă în vârstă câteva numere din această revistă, am fost deopotrivă curioasă și încântată de câte aveam să descopăr nu doar despre jurnalismul interbelic, ci mai ales despre obișnuințele românilor din acea epocă.

Recunosc, tot ceea ce am aflat mi s-a părut destul de departe de doza de glamour pe care o au toate filmele ce relatează aventuri din înfloritoarea perioadă interbelică. Și, citind revistele, am înțeles mai multe despre igiena precară a poporului nostru sau despre ierarhiile familiale pe care le cunoaștem prea bine uitându-ne la generația părinții noștri.

În textul de față, unele sfaturi pe care le primește tânăra prin intermediul revistei mi se par de bun-simț și universal valabile în orice epocă, altele mă fac să zâmbesc, altele mă înfurie, iar per total devin empatică și le compatimesc pe bietele soții silite, de către societate, să mimeze căsnicia perfectă și să-și anihileze complet trăirile care l-ar putea incomoda câtuși de puțin pe prea-măritul lor soț. Să continuăm:

  • Dimineața, la prânz și seara, aibi grije ca masa să fie frumos aranjată; fața de masă curată, șervetele curate, tacâmurile curate.
  • Să nu-ți deranjezi soțul când citește ziarul, când își scrie corespondența.

(Sau când joacă Counter Strike sau Angry Birds, sau când dă like-uri pe Facebook, după caz.)

  • Când îți povestește ceva, ascultă-l cu interes, cu curiozitate.
  • Nu-l plictisi cu nimicurile tale.

(Ne mai mirăm de ce comunicarea e una dintre problemele nației noastre? Ce spun ei trebuie să fie mereu interesant, ce spunem noi sunt nimicuri!)

  • Mâncarea la masă să fie variată, gătește-i bucatele favorite. E o zicătoare germană: Drumul la inimă trece prin stomac.
  • Dă-i iluzia că el e stăpân în casă, că dorințele și poruncile lui sunt împlinite.

(E tare asta, pe de o parte autorul admite că femeia e stăpâna casei, dar pe de alta strecoară acel “porunci” care mie, personal, îmi ridică părul pe spate, exact ca la felinele gata de atac.)

  • Evită orice certuri, orice neînțelegeri. Nu făcea pe mofturoasa, pe supărata.
  • Îngrijește-te ca rufăria soțului să fie în bună stare. Nu coase nasturii pantalonilor, cămășilor, hainelor în ultima clipă, când e să ieșiți în oraș. Toate acestea fă-le când soțul nu este acasă.
  • Când e vorba să ieși în oraș cu soțul, la teatru, la concert, etc., să zicem la ora 8, îmbracă-te, frizează-te, fii gata la ora 7 ½, ca soțul tău să nu trebuiască să te aștepte.
  • Când soțul tău vine obosit acasă, nu-l mai sili să iasă la plimbare. Când îl vezi necăjit caută să-l consolezi.
  • Caută de-ți păstrează sănătatea. Nu plânge, nu geme pentru cea mai mică durere.

(No comment. El nu doar că merită, dar trebuie să fie consolat. Ea nu are voie să se plângă.)

  • Ești soția soțului tău – deci trebuie să ai în vedere greutățile vieții, fii econoamă, ajută-i să-i fii o tovarășe, iar nu o metresă care știe numai să stoarcă vlaga și averea bărbatului.
  • Fii veselă, voioasă, arată o față zâmbitoare, chiar când n-ai avea motive. Fii soarele luminos al casei și atunci soțul tău te va adora pe tine și își va iubi căminul.

Finalul are o doză de cinism capabil să-i dea tinerei soții frisoane și sudori reci culpabilizatoare:

Multe cuiburi de fericire se distrug din cauza nerespectării micilor sfaturi arătate de mine. Pam-pam!

Așadar, fiți sincere: v-ar fi plăcut să trăiți în perioada interbelică?

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație