Laura Cosoi, mamă și soție. ”Unele femei se poartă ca văduva neagră, își devorează masculul. Tatăl trebuie implicat, nu exclus”

laura cosoi bun
Laura și Cosmin se descurcă perfect în noua formulă de patru.

La scurt timp după ce a devenit mamă pentru a doua oară, Laura Cosoi ne-a acordat un interviu în care ne povestește cum a făcut față provocării de a fi însărcinată în timpul pandemiei și cum e viața alături de doi copii mici și un tătic implicat. Laura și Cosmin au două fetița: Rita, care are doi ani, și Vera, care are două săptămâni. Cei doi soți își cresc singuri fetițele și, pentru că sunt la fel de implicați, nu au nevoie de ajutoare din exterior.

Totul Despre Mame: Cum a fost cea de-a doua sarcină comparativ cu prima și cum a influențat pandemia sarcina și nașterea?

Laura Cosoi: A fost o sarcină pe care am dus-o foarte bine. În primul trimestru am fost foarte ocupată, pentru că am fost plecată în turnee cu spectacolele de teatru în care joc. În luna februarie, de exemplu, am fost în fiecare zi într-un alt oraș, dar alături de mine au fost Cosmin și Rita, care m-au ajutat. În primul trimestru nu am anunțat că sunt însărcinată și aveam nevoie de anumite condiții, pe care nu le ai așa de ușor în turnee, dar ne-am descurcat foarte bine.

Apoi a venit pandemia, odată cu cel de-al doilea trimestru de sarcină, așa că m-am odihnit foarte bine, am mâncat, am meditat, m-am uitat la filme, a fost o perioadă extraordinar de bună, de odihnă și recuperare după cei doi ani petrecuți cu Rita.

Al treilea trimestru de sarcină a fost pe timp de vară, imediat ce am ieșit din perioada de izolare. Proiectele mele, lucrând în domeniul artistic, au cam fost pe ”hold”, prin urmare sarcina mi-a priit, am putut să mă odihnesc, m-am simțit foarte bine și în echilibru. Mie îmi și place perioada aceasta, mă simt foarte bine când sunt însărcinată.

Totul Despre Mame: Cum te descurci cu doi copii mici, cu diferență mică de vârstă? Cine te ajută?

Laura Cosoi: Nu mă ajută nimeni. Sunt doar eu și Cosmin. Noi am ales să ne creștem copiii singuri și e foarte bine până în momentul de față. Suntem uniți și echilibrați, așa că nu am chemat ajutoare pentru că ne descurcăm. Dimineața mergem în parc o oră-două, Rita merge apoi la creșă, iar eu îmi petrec timpul cu Vera, în timp ce Cosmin e la birou. La 17, o luăm pe Rita de la creșă și facem diverse împreună cu ea. E foarte important ca ea să fie în acord cu noi, ținem foarte mult să nu îi schimbăm viața total, să nu o dăm peste cap odată cu venirea pe lume a surioarei ei. Până acum a fost bine, să vedem pe parcurs. Deocamdată suntem bine și cred că ne vom descurca fără ajutoare.

Laura Cosoi, cu Vera și Rita. Credit foto: Cosmin Curticăpean

Totul Despre Mame: Cum te simți luând-o de la capăt cu bebelușia? Care sunt aspectele pe care le aștepți cu drag? Dar cele de care ți-e teamă?

Laura Cosoi: Deocamdată, nu ne sperie nimic, am fost foarte pregătiți pentru noul membru al familiei și ne-am dorit foarte mult încă un copil. Dacă ambii părinți își doresc mult un copil, mi se pare că nu prea are ce să te ia prin surprindere, cu atât mai mult cu cât noi am mai trecut odată prin experiența aceasta.

Suntem și foarte norocoși, pentru că Vera e cuminte, nu se trezește noaptea de nu știu câte ori, e foarte împăcată că a venit pe lume, nu a plâns până acum aproape niciodată. Rita mi se pare că e înțelegătoare, facem lucruri și cu ea, o implicăm în creșterea Verei, ne ajută…Nici nu încercăm să forțăm relația dintre ele două, o lăsăm să curgă de la sine și, până în acest moment, se pare că lucrurile funcționează.

Totul Despre Mame: Depresia post partum este un subiect pe care mamele se feresc de multe ori să îl discute, considerându-se vinovate că nu se bucură pe deplin de nou născut. Ai trecut prin așa ceva? Cum ai făcut față?

Laura Cosoi: Nu, nu am trecut, nu am ajuns să am depresie, însă după prima sarcină și după nașterea Ritei au fost momente de anxietate, mă simțeam extrem de obosită și copleșită. Nu dormeam suficient de mult, ceea ce de data aceasta nu s-a întâmplat. Cred că somnul este primul factor care ar putea să te ducă spre depresie. Faptul că nu apuci să te odihnești ar fi primul motiv, iar al doilea, comunicarea cu partenerul de viață, pe care de cele mai multe ori femeile îl exclud.

Ca femeie, simți că tu ești responsabilă de viața copilului, îți vine greu să implici soțul, iar el începe să se simtă complet în afara vieții voastre. De multe ori, femeile se comportă ca niște văduve negre, care își devorează masculul după ce se împerechează. Cred că e foarte important să comunici cu partenerul și să îl implici foarte mult în procesul de creștere a copilului, mai ales dacă tatăl e la primul copil.

Încearcă să nu crezi că le faci tu pe toate, chiar dacă ești capabilă, învață să mai pasezi din atribuții. La fel de bine, dacă consideri că ai nevoie de ajutor, apelează la ajutor, nu-ți fie teamă. Să nu te crezi mai puțin mamă din cauza asta! Încearcă să te alimentezi corespunzător, să te hidratezi foarte bine, pentru că deshidratarea poate duce la stări de anxietate și depresie. Și, evident, dormi! Cam acesta ar fi secretul, zic eu.

Moment de tandrețe. Laura, Rita și micuța Vera. Credit foto: Cosmin Curticăpean

Totul Despre Mame: Cum ai pregătit-o pe fetița ta pentru întâlnirea cu surioara și pentru noua formulă a familiei voastre?

Laura Cosoi: Am pregătit-o pe tot parcursul sarcinii, mai ales de când burta a început să capete formă. Inițial, mi se părea că nu înțelege, dar între timp Rita a fost super înțelegătoare, comunica foarte mult cu mine, cu surioara ei, o mângâia, o pupa, ne spunea că mișcă…era super simpatică. La final de sarcină îmi făcea și masaj la picioare, la mâini, la spate, se comporta cu mine ca și cum eu sunt bebelușul ei, iar ea este mămica mea. E minunată! E un copil extrem de echilibrat și de înțelegător.

Răsfăț și relaxare în familie. Credit foto: Cosmin Curticăpean

Acum, de când a venit și Vera, încercăm să le lăsăm să își stabilească singure un ritm și o relație, fără să vorbim în continuu despre Vera, cel mult facem paralele, îi spunem că așa a fost și ea micuță, că a purtat și ea body-ul pe care îl poartă Vera etc.

Care sunt principiile după care te ghidezi în privința alimentației copiilor? Știm că ai scis și o carte, ”Papă- tot”, cu rețete pentru bebeluși.

Tot volumul ”Papă- tot” este inspirat din experiența mea cu Rita, de la diversificare până în ziua de astăzi, când are doi ani și câteva luni. Experiența aceasta m-a ajutat foarte mult, pentru că m-a învățat foarte multe atât despre Rita, cât și despre mine în calitate de chef pentru un bebeluș. Eu am mers foarte mult pe instinct în alimentația Ritei, iar la noi a contat la fel de mult puterea exemplului.

Rita mănâncă cam ce mâncăm și noi, mâncare gătită, sănătoasă, multe crudități, multe fructe. Nu e deloc un copil mofturos, dar niciodată nu îi umplem farfuria. Îi punem puțin, ca apoi să mai ceară. Avem și ritual în familie, acela de a ne așeza la masă și ținem mult la această rutină, a meselor împreună. În timp ce mâncăm nu facem altceva, nu ne apucăm să ne uităm pe tabletă, de exemplu, nici nu există această obișnuință în viața noastră, am exclus-o total. Povestim despre mâncare, despre ce a făcut ea la creșă, cântăm…asta facem la masă.

Este foarte important să existe pauze între mese, copiii nu trebuie să mănânce în continuu, sunt suficiente două gustări pe zi, o dată un fruct, altă dată un iaurt cu biscuiți sau altceva. E foarte bine ca cel mic să învețe să aibă răbdare la masă, nu îi punem tot timpul sub nas rapid mâncarea când vedem că e ușor isteric.

În perioada de diversificare, am mers pe o schemă propusă de pediatrul nostru, nu am făcut-o după ureche, dar nici nu m-am documentat pe site-uri și nu am stat să citesc. Cred că cel mai important este să aplici o rețetă individuală copilului tău și să îl tratezi ca pe o persoană distinctă de tine. Dacă tu ai o intoleranță sau nu-ți priește un anumit aliment, asta nu însemnă că și în cazul copilului lucrurile stau la fel.

În volumul ”Papă- tot” există trei capitole principale, primul este un jurnal pentru părinți, unde vorbesc despre alimentația în sarcină, nașterea naturală, alăptare, înțărcare, diversificare, relația cuplului după ce vine un copil pe lume, călătoria cu un copil etc. Există și o parte dedicată tăticilor, în care povestește Cosmin cum a văzut el venirea pe lume a Ritei și ce schimbări a adus pentru el și pentru familia noastră.

”Papă tot!”, o carte inspirată din alimentația Ritei.

Al doilea capitol este dedicat rețetelor, sunt în jur de 50 de rețete pentru perioada de diversificare, există idei de supe, fel principal și desert fără zahăr. Toate aceste rețete sunt și pentru copii mai mari, de peste un an. Cel de-al treilea capitol este dedicat imunității, este despre cum reușim să obținem o imunitate puternică pentru copil. E un volum destul de complex și este cât se poate de personal, pentru că reflectă modul nostru de viață și felul nostru de a ne raporta la copiii noștri.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()