Femeia se născuse fără uter, iar când s-a făcut transplantul, în 2016, avea 32 de ani. Diagnosticul ei era: sindrom Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser, o afecțiune genetică ce afectează 1 din 4.500 de femei și care se caracterizează prin lipsa totală sau parțială a uterului sau a vaginului, ori prin dezvoltarea deficitară a acestora. Cu câteva luni înainte de realizarea transplantului, pacienta a făcut fertilizare in vitro, în urma căreia au rezultat 8 embrioni în stare bună, care au fost criogenați pentru a fi folosiți după transplant.
Transplantul a durat 10 ore
Donatoarea, o femeie de 45 de ani care a murit în urma unui accident cerebral vascular, născuse 3 copii pe cale vaginală, nu avea nicio boală cu transmitere sexuală, iar grupa de sânge era potrivită cu a femeii căreia i s-a făcut transplantul. Procedura a durat mai bine de 10 ore și a presupus conectarea venelor, a arterelor, a ligamentelor și a canalelor vaginale la uterul donat. Timp de 8 zile, femeia a stat internată și a primit tratament imunosupresiv pentru a controla reacția naturală a organismului de a respinge organul cel nou.
La cinci luni după transplant, când nu mai exista niciun semn de respingere a uterului, femeia a avut pentru prima dată în viața ei menstruație. După șapte luni de monitorizare, medicii i-au implantat un singur ovul fertilizat. Deși în cazul transplanturilor realizate anterior în alte țări, dar cu utere de la donatori vii, medicii au așteptat un an, de data aceasta s-a decis ca procedura să aibă loc mai devreme, din cauza riscului ca, în timp, organismul să dea semne de respingere a noului organ.
Sarcina a fost confirmată 10 zile mai târziu, iar toate monitorizările au arătat o dezvoltare normală a fătului. În afara unei infecții la rinichi, tratată cu succes la 32 de săptămâni, femeia nu a avut altă problemă în sarcină.
Uterul a fost scos odată cu copilul
În 15 decembrie 2017, la 35 de săptămâni și trei zile s-a născut copilul, la recomandarea medicilor, din cauza tratamentului imunosupresiv pe care femeia l-a urmat pe toată perioada sarcinii. Nașterea a avut loc prin operație cezariană, care a inclus și îndepărtarea uterului transplantat în așa fel încât femeia să poată renunța la tratament. Mama și copilul au părăsit spitalul după trei zile, fără probleme. Când s-a publicat articolul în The Lancet, copilul avea 7 luni și 20 de zile, cântărea 7 kilograme și era alăptat.
Acesta a fost primul transplant de uter realizat vreodată în America Latină și primul în care se folosește cu succes uter provenit de la o persoană decedată. Au mai existat încercări, însă nu s-au finalizat cu naștere.
13 bebeluși în toată lumea, crescuți în utere transplantate
Profesorul de obstetrică Andrew Shennan de la Kings College London a declarat că ceea ce e surprinzător în acest caz este faptul că sarcina a apărut în ciuda faptului că uterul a fost lipsit de oxigen timp de 8 ore înainte de transplant. El precizează că acest succes le dă o șansă în plus femeilor cu probleme mari de fertilitate, pe lângă transplantul de uter de la donator viu, surogatul sau adopția.
În întreaga lume s-au făcut până acum 56 de transplanturi de uter, jumătate dintre ele în Europa (Suedia, Cehia, Germania și Serbia). 53 dintre ele au fost făcute unor femei care nu aveau uter deloc. În urma acestor transplanturi s-au născut 13 bebeluși, inclusiv cel considerat premieră. Echipa braziliană de medici care a realizat transplantul cu organul femeii decedate a urmat protocolul stabilit de medicii din Suedia care, în 2013, au realizat cu succes primul transplant de uter de la donator în viață. Femeia care l-a primit atunci a născut în 2014.
Îți recomandăm să te uiți și la acest video
