Școala, față în față cu o elevă însărcinată

O elevă însărcinată este considerată paria în școala ei, iar de aici până la abuzuri și, în final, la abandon școlar, este un singur pas. În România, 1 naștere din 10 are protagonistă o mamă minoră, o cifră îngrijorătoare care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul sarcinilor înregistrate la minore. De asemenea, și cele mai multe avorturi făcute de minore se înregistrează tot în țara noastră.

Cifrele acestea arată cât de repetenți sunt adulții din jurul acestor fete la chestiuni ce țin de educație sexuală și contracepție. Este vorba atât de părinți, cât și de profesori, asistenți sociali și restul adulților din comunitățile în care cresc școlărițele ce devin prea repede mame. Iar dacă educația sexuală primită acasă ține exclusiv de părinți, iar ignoranța lor poate fi luată drept scuză, când vine vorba de școală și modul în care se abordează educația sexuală, există un șir lung de vinovați, de la cadre didactice la psihologi și specialiști responsabili de implementarea unor politici care să prevină fenomenul gravidelor minore.

Frecvent, presa relatează cazuri de fete ce recurg la gesturi extreme din cauza sarcinii: în iulie 2018, o fată de 15 ani din Suceava, însărcinată în cinci luni, s-a spânzurat în curtea casei de teama reacției părinților față de sarcină. În 2011, o altă tânără de 15 ani din Dragoslavele, Argeș, s-a aruncat în apa barajului Uzinei de Apă când familia a început să-i bănuiască sarcina.

Educația sexuală în școli, un tabu

Un studiu realizat de organizația ”Salvați copiii” arată că aproape jumătate dintre mamele minore nu au avut acces niciodată la informații privind sănătatea reproducerii sau la noțiuni de educație sexuală. Dincolo de lipsa unor programe coerente, contracepția și educația sexuală la vârste mici sunt considerate rușinoase, iar mulți profesori și părinți cred că astfel de informații atentează la inocența copiilor. Prin urmare, aceste teme ajung subiecte tabu în școli.

De câțiva ani, Ministerul Educației a introdus materia ”Educație pentru sănătate”, care include și sănătatea reproductivă, pe lista materiilor opționale. Ea se studiază doar dacă se ia această decizie de către conducerea școlii, care are de ales dintr-o listă lungă de opționale. De cele mai multe ori însă se preferă materiile mai ”comode”. Deși au existat presiuni din partea unor ONG-uri pentru ca materia să fie introdusă în programă și să se studieze obligatoriu, acest lucru nu s-a concretizat.

”Sunt cazuri punctuale, nu vorbim despre un fenomen”

Teama ca informațiile obținute în școală să nu alimenteze curiozitatea copiilor legată de sex face ca și Biserica Ortodoxă să respingă vehement în spațiul public o materie obligatorie de acest tip. ”Copilul are nevoie de Educație cu majusculă, și nu de educație sexuală intensivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, în cadrul unei dezbateri. ”Biserica Ortodoxă Română este de acord cu ore de informare pe care le poate face profesorul de biologie sau dirigintele, în legătură cu riscurile reale la care se pot expune tinerii care încep o viață sexuală prea timpuriu și dezordonată”, spune el. Totuși, crede Vasile Bănescu, în România există cazuri punctuale de mame minore, care însă nu au în spate o cauză legată de absența educației sexuale în școală. ”În niciun caz nu vorbim despre un fenomen”.

Drepturile pe care le are o elevă însărcinată

Ignorarea acestei probleme face ca sute de tinere să renunțe anual la școală din cauza sarcinilor, fără a finaliza măcar ciclul gimnazial. O fac pentru că la școală sunt stigmatizate de colegi și cadre didactice, iar acasă sunt condamnate, chiar alungate în unele cazuri, de părinți. ONG-urile și presa au atras atenția de multe ori atenția asupra efectelor lipsei de protecție a minorelor gravide și a abuzurilor școlare: au fost cazuri de fete exmatriculate, mutate la altă școală sau care s-au ales, abuziv, cu nota scăzută la purtare etc. Legea îi permite unei eleve însărcinată să își continue cursurile la zi, iar dacă are probleme medicale cu sarcina poate opta chiar pentru școlarizare la domiciliu. Ea poate să absenteze de la școală, motivat sau nemotivat, iar dacă rămâne cu situația neîncheiată are dreptul să participe la următoarea sesiune de evaluare. Legea permite oricărui elev să își clarifice situația școală până la începutul următorului an școlar. O altă opțiune pe care o are eleva este să se transfere la cursuri cu frecvență redusă. Niciun director de școală nu are dreptul să exmatriculeze sau să transfere o elevă la altă instituție din cauza sarcinii.

După naștere, elevele au dreptul să primească indemnizație dacă în cele 12 luni premergătoare naşterii au frecventat, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, cu excepţia absenţelor motivate. Indemnizaţia primită este de 600 lei lunar, la care se adaugă şi alocaţia de stat pentru copii, de 200 de lei pe lună.

Despre cum ajunge să influențeze o sarcină la vârstă mică situația școlară și relația adolescentă – familie puteți afla mai multe urmărind filmul ALICE T., care intră în cinematografe pe 9 noiembrie. Regizat de Radu Muntean, lungmetrajul pune sub lupă o mamă și o fiică aflate într-un punct critic din viața lor.

Fotografia postată de Alice T.
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație