Serbarea de Crăciun la grădiniță este un moment special atât pentru copil cat și pentru părinte, mai ales dacă este vorba despre prima serbare la care cel mic participă. Este așteptată cu mult entuziasm și implică mult efort din partea tuturor, copil, părinte și educator. Fiecare dintre noi știe câte ceva despre serbările de Crăciun, dacă nu din ipostaza de părinte, din ipostaza de copil cu siguranță.
Serbarea de Crăciun – acum și odinioară
Față de atunci când eram noi mici, educatoarele depun mult mai mult efort. Pe lângă pregătirile minuțioase care încep și cu o lună și jumătate înainte, se organizează ședințe cu părinți pentru a se decide ce conțin cadourile copiilor, care este bugetul alocat pentru închirierea Moșului, ce brad se cumpără, ce fel de sucuri și prăjituri se aduc, și așa mai departe.
În general la serbarea de Crăciun se optează pentru cadouri identice pentru toți copiii, care sunt cumpărate în funcție de bugetul stabilit. Dacă pe vremuri cadourile constau în dulciuri și fructe, mere și banane de cele mai multe ori, acum se cumpără jucării, jocuri, cărți sau bilete la film.
Până acum câțiva ani copiii se îmbrăcau cu ce doreau, acum costumele sunt elaborate chiar dacă nu este vorba despre o scenetă. Fiecare copil are costum de fulg de nea, zână, spiriduș, Moș, brăduț și altele în ton cu sărbătoarea.
Cântecele sunt însoțite de coregrafii, cu momente de solo ale copiilor care fac suplimentar dansuri, nu mai sunt simple cântece de cor ca pe vremea în care eram noi mici. Sunt și momente muzicale în care copiii cântă acompaniați de CD Player, pentru ca vocile lor să fie acoperite și să sune cât mai aproape de perfecțiune.
Pe vremuri Moș Crăciun era fie administratorul grădiniței, fie bucătarul sau îngrijitorul, sau chiar un părinte. Acum Moșul se închiriază de la o firmă specializată și în funcție de buget, poate avea barbă naturală sau imitație, poate veni cu sania și poate aduce ajutoare.
Ce probleme întâmpină părinții
Cea mai des întâlnită nemulțumire a părinților are legătură cu banii pe care trebuie să îi aloce pentru cadourile educatoarelor și personalului auxiliar. Cadourile pe care fiecare părinte le oferea în semn de mulțumire, după posibilitățile fiecăruia, nu mai sunt la modă. Părinții se organizează și strâng diferite sume de bani pe care le oferă fie sub forma unui cadou, fie direct în plic, educatoarelor.
Probleme apar atunci când unii dintre părinți nu își permit sau nu sunt de acord cu sumele stabilite. Din dorința de a impresiona educatorul, părinții cu situații financiare bune propun sume mărișoare și sunt susținuți de către cei care nu vor să se lase mai prejos. Se ajunge astfel la situații neplăcute și la discuții aprinse între părinți.
Tot legată de bani este și problema costumelor impuse. Educatoarele informează părinții cu privire la costumul pe care copilul trebuie să îl poarte în ziua serbării. Fie că sunt cumpărate sau doar închiriate, costumele necesare la serbarea de Crăciun costă timp și bani.
O altă nemulțumire des întâlnită în rândul părinților este spațiul în care se desfășoară serbarea. Deși insuficientă pentru a acomoda părinții, bunicii, frații și restul rudelor venite să vadă cum spune cel mic poezia, sala de clasă este de cele mai multe ori singurul spațiu în care serbarea poate avea loc. Lipsa de oxigen, gălăgia și aglomerația îi împiedică să se bucure de eveniment.
Cu toate pregătirile educatoarelor și eforturile financiare din partea părinților, nu toți copiii se bucură de serbarea pregătită cu atâta sârg pentru ei. Nu vor să recite poezia sau nu vor să își spună replica, nu vor să danseze sau să iasă în față când le vine rândul, preferând să o spună de pe scăunel, cu voce joasă, doar ca pentru ei. Sunt agitați din cauza mulțimii de oameni prezente și a biltz-urilor ce par să nu se mai oprească. Mulți plâng pe toată durata serbării și nu se dezlipesc de părinți. Cei mai mici se sperie de Moș Crăciun și refuză să meargă la el să își ia cadoul.
Cum este serbarea de Crăciun în alte țări
Dacă în Romania serbarea de Crăciun este standard, cu mici modificări pe ici pe colo, în funcție de educatoare, în restul lumii serbarea are cu totul și cu totul alt sens.
În Statele Unite, de exemplu, copii fac tot felul de activități plastice împreună cu părinții. Se organizează ateliere, iar părinții și copiii, îndrumați de către educator, meșteresc felicitări de Crăciun, șiraguri de mărgele, și tot felul de alte obiecte drăguțe pe care mai apoi le donează copiilor din centrele de plasament.
Părinții se organizează și aduc gustări sănătoase pentru toată lume, pregătesc tot felul de băuturi de sezon pentru cei mici și împodobesc clasa în ton cu sărbătoarea. Tot părinții sunt cei care se ocupă cu alegerea căminului de bătrâni sau centrului de plasament la care vor merge să doneze felicitările și să cânte colinde.
Scenetele sunt lăsate în seama copiilor mai mari și se organizează sub îndrumarea unui profesor dramaturg, în sala de festivități a școlii, pe o scena reală. Costumele fac parte de cele mai multe ori din recuzita școlii sau sunt improvizate de către părinți.
În Germania se organizează petreceri drăguțe cu muzică, dans și mâncare bună. În funcție de școală, gustările sunt fie pregătite de către părinți, fie sunt oferite de către școală. Petrecerea este doar pentru cei mici și folosesc clasa pe post de ring de dans.
În țările nordice se mai obișnuiește ca la serbarea de Crăciun să se organizeze tot felul de jocuri de pentru echipele formate din copiii și părinți. Jocurile diferă în funcție de vârsta copiilor și educatorii participă activ la ele.
Sunt clase de preșcolari a căror serbare de Crăciun constă în împodobirea unui brad la o casa de copii sau un centru de bătrâni. Copiii se implică activ în pregătirea cadourilor, alături de părinți, pentru cei la care merg în vizită. Pregătesc colinde pe care mai apoi le cântă acestora, împreună cu educatorii și părinții.
Serbarea de Crăciun este despre copil, nu despre costume, nu despre poezii, nu despre cadouri, și în nici un caz despre educatoare și părinți. Oricum ar fi ea organizată, ca la noi sau ca la vecinii, serbarea trebuie să aibă în vedere copilul. Să îl învețe ceva nou, să îl distreze, să îi arate că este în siguranță, să îi arate că părinții și educatorii sunt în aceeași echipă.
Voi ce părere aveți în legătură cu serbarea de Crăciun? Ați avut experiențe plăcute sau neplăcute?
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
