Violenţa tinerilor, strâns legată de palmele primite în copilărie. Rezultatele unui studiu făcut în 88 de țări

Cine a inventat palma la fund și violența asupra copiilor? Creştinii arată înspre Proverbe 13:24: ”Cine cruţă nuiaua îşi urăşte fiul, dar cine-l iubeşte are grijă să-l disciplineze.” În orice caz, Olivier Maurel, un profesor pensionat, spune că practica e unanim răspândită în istorie. “Din Sumer în Egipt sau China, din India străveche la America precolumbiană, de la Atena la Roman, copiii erau pedepsiţi prin bătaie, scrie cnn.com.

Tinerii sunt mai puțin violenți în țările în care pedeapsa corporală este interzisă, arată un studiu ce a utilizat date din 88 de ţări, ţinuturi şi protectorate şi care a fost publicat în British Medical Journal.

”Societăţile ce nu tolerează pedeapsa corporală asupra copiilor sunt mai sigure pentru cei mici”, spune Frank Elgar, profesor asociat la Institutul pentru Sănătate şi Politici Sociale de la Universitatea McGill din Montreal.

Pediatrul Rorbet Sege, care nu a fost implicat în studiu, spune că rezultatele sunt foarte evidente pentru a demonstra această teorie. Sege este profesor de Medicină la Universitatea Tufts şi a făcut parte din comitetele ce se ocupau de violenţă şi abuz asupra copiilor de la Academia Americană de Pediatrie. ”Mulţi spun că este nevoie de pedeapsă fizică pentru a-l învăţa pe copil să deosebească binele de rău, iar în lipsa ei copilul se poate sălbătici”, spune Sege.

Rezultate diferite pentru fete şi băieţi

După cum spune profesorul Frank Elgar, acesta este cel mai mare studiu trans-naţional care analizează violenţa tinerilor. În cadrul lui, au fost intervievați copii cu vârsta între 13 şi 17 ani pe diverse teme legate de sănătate şi societate, cum ar fi comportament sexual, alcool, droguri, ţigări şi violenţă. Au fot incluse în analiză şi alte studii.

Tinerii au fost întrebaţi: “În ultimele 12 luni, de câte ori aţi fost implicat într-o bătaie? Au fost definite ca altercaţii frecvente cele ce aveau loc de 4 sau mai multe ori pe an.

Elgar şi echipa lui au cules 400.000 de răspunsuri de la adolescenţi din 88 de ţări, în care pedepsirea fizică a copiilor este interzisă total, interzisă parțial sau nereglementată în niciun fel prin lege. Pedepsele fizice au fost definite drept folosirea forţei pentru a “corecta sau controla” comportamentul unui copil, în așa fel încât să doară, dar să nu îl rănească serios pe acesta.

Țări în care disciplinarea cu bătaie e total interzisă

Din cele 88 de ţări incluse în studiu, 30 de ţări au interzis orice formă de pedeapsă corporală, adică aceasta nu este permisă nici acasă, nici la şcoală. Printre aceste ţări sunt: Noua Zeelandă, Islanda, Portugalia, Spania şi un număr de ţari scandinave şi sud-americane. 38 de țări, printre care SUA, Regatul Unit al Marii Britanii şi Canada, interzic parțial pedepsele corporale, adică doar în şcoli. Celelalte 20, printre care Egipt şi un număr de ţări africane, nu au nici o interdicţie în privinţa aplicării pedepselor fizice.

În ţările în care pedeapsa corporală este interzisă total, numărul tinerilor care au experimentat violența este cu 69% (la băieți), respectiv 42% (la fete) mai mic decât în țările fără interdicții legale privind violența asupra copiilor. Cel mai mic procentaj se întâlneşte în Costa Rica, Portugalia, Finlanda, Honduras, Spania, Noua Zeelandă și Suedia. Tările în care pedeapsa fizică era interzisă doar parţial au cunoscut o reducere a violenţei la 56 %.

În țările în care pedepsele corporale sunt interzise doar în școli, violența în cazul băieților este exact ca în cele cu interdicție totală. În cazul fetelor, însă, există o scădere a procentului la 56%. Elgar spune că acest lucru se datorează faptului că fetele se folosesc mai degrabă de tehnici de bullying decât de violență fizică.

Interdicţia pedepselor corporale asupra copiilor şi violenţa adolescenţilor nu au legătură cu bogăţia unei ţări, spune Elgar. ”Unele ţări sărace sunt foarte paşnice, în timp ce naţiuni bogate cum ar fi SUA, Canada, UK, nu stau prea bine la acest capitol.”

Una dintre limitările acestui studiu este precum chestiunea oului şi a găinii: interdicţia pedepselor asupra copiilor a condus la mai puţină violenţă în rândul tinerilor sau ţările care au interzis violenţa nu o tolerau pur şi simplu?

Efectele pedepselor fizice la copii

Bătaia şi alte forme de corecţie fizică sunt legale şi social acceptate în multe ţări. În lume, 300 de milioane de copii de 2- 4 ani au parte de acest tip de disciplinare de la părinţi, după cum spune un raport din 2017 al UNICEF.

În SUA, un studiu din 2011 raportează că 17% dintre mame folosesc pedeapsa fizică în cazul copiilor mici, iar 80 % dintre americani spun că şi-au pedepsit copiii până la 5 ani.

Motivul pentru care plesnirea copiilor este încă o practică în SUA este acela că americanii cred că acesta nu e periculos pentru copii și e necesar în dezvoltarea lor.

În 2015, conform Childs Trends Study, 76% dintre femeile americane sunt de acord că “este uneori necesar să disciplinezi un copil cu o bătaie zdravănă.”

La nivel mondial 1,1 miliarde de părinţi văd pedeapsă fizică ca pe un instrument necesar pentru a educa un copil, conform datelor UNICEF.

Cu toate acestea, un număr mare de studii arată că efectele pedepselor corporale nu sunt unele pozitive. ”Scopul disciplinării copilului este acela de a-l învăța să-și regleze emoțiile atunci când părinții nu sunt în preajmă”, spune Sege. ”Însă bătaia nu ajută la așa ceva”.

O meta-analiză a 75 de studii asupra pedepsei corporale la copii a dus la concluzia că tipul acesta de pedepse în copilărie contribuie la creşterea agresiunii şi a problemelor şi comportamentelor antisociale la copii. Alte studii au stabilit că acei copii care sunt pedepsiţi au probleme de învăţare la scoală, deficit cognitiv şi sunt mai înclinaţi în a fi agresivi cu femeile mai târziu în viaţă. ”Când părinții și școala practică violența, dorința copiilor de a se bate și a fi violenți crește. Speranța mea este că studii precum acestea vor convinge oamenii că pleznirea și alte pedepse corporale nu sunt necesare pentru a avea un copil bine crescut”, mai spune Sege.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație