Andra Bolohan: Mâncatul compulsiv umple un gol interior și ascunde răni sau traume

Raluca Dumitrică
andra-bolohan-totul-despre-mame

V-aţi gândit vreodată la ce simţiţi când mâncaţi? Cum priviţi gestul de a duce furculiţa la gură şi ce senzaţie aveţi după terminarea mesei? Dar când vă uitaţi în oglindă, ce vedeţi? Ca să aflăm nişte răspunsuri la aceste întrebări am stat de vorbă despre mâncare şi efectele ei cu Andra Bolohan, psiholog, psihoterapeut autonom cu formare in psihoterapie cognitiv-comportamentală şi membru al Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei.

TOTUL DESPRE MAME: Ce rol are mâncarea în viaţa noastră, în afara furnizării “combustibilului” de care avem nevoie pentru a trăi?

Andra Bolohan: Nevoia de hrană este o nevoie de bază, iar mâncarea are rolul de a ne hrăni şi de a furniza substanţele de care avem nevoie pentru a trăi. Fără hrană, o persoană nu poate supravieţui decât o perioadă limitată de timp.

Însă, de-a lungul timpului, mâncarea a căpătat în plus şi un alt rol, cel de a ne oferi plăcere. Acest lucru se poate vedea din interesul extins acordat acesteia. În prezent, la nivel mondial, există un număr enorm de cărţi de bucate, de bloguri culinare sau de articole şi emisiuni televizate pe această temă.

Ca să afli tehnici simple despre cum să mănânci în mod conștient citește și Ghidul Headspace pentru mâncatul conștient

TOTUL DESPRE MAME: Câtă importanţă ar trebui să-i acordăm mâncării zi de zi?

Andra Bolohan: Este important să găsim o modalitate de a stabili o relaţie sănătoasă cu mâncarea, să înţelegem modul în care privim mâncarea.

Dacă mâncăm în timp ce ne uităm la televizor, citim ziarul sau lucrăm la calculator, nu putem acorda în totalitate atenţia necesară mâncatului. Astfel, de cele mai multe ori, mâncăm chiar şi după ce nu ne mai este foame. Şi acest lucru se întâmplă pentru că nu suntem conştienţi de senzaţia de foame sau de saţietate. De aceea, mâncatul conştient, în absenţa practicării altor activităţi care să ne distragă atenţia, ne oferă capacitatea de a ne conecta la nevoile reale ale corpului şi a le satisface fără a reacţiona la emoţiile pasagere.

TOTUL DESPRE MAME: Care sunt problemele ce pot apărea în urma unei relaţii defectuoase cu mâncarea?

Andra Bolohan: Când mă gândesc la “relaţia defectuoasă cu mâncarea”, îmi îndrept atenţia spre cele două comportamente extreme: cel de mâncat compulsiv şi cel de înfometare, de aport insuficient de alimente. Consecinţele mâncatului unor cantităţi mari de hrană sau a unor alimente nesănătoase sunt cele ce ţin de obezitate. La rândul ei, obezitatea este foarte periculoasă. Ea este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare şi diabet.

La polul opus mâncatului în exces se află aportul insuficient de mâncare. Acesta poate avea multiple cauze, iar consecinţele sunt periculoase pentru sănătatea şi viaţa individului.

Psihologii cunosc faptul că mâncarea şi greutatea sunt nişte simptome şi nu problemele în sine. De cele mai multe ori, mâncatul compulsiv umple un gol interior. Sau are funcţia de “a închide gura” unor emoţii de teamă, disperare, furie, durere, emoţii apărute în urma unor răni mai vechi ori mai noi, de tipul pierderii unei relaţii semnificative sau a abuzului de orice fel, a lipsei dragostei sau a altor tipuri de traume. “A mânca este o metaforă a felului în care trăim şi este deopotrivă o metaforă a felului în care iubim”, spune Gennen Roth, în cartea “Când mâncarea ţine loc de dragoste”.

TOTUL DESPRE MAME:  Cine este principalul vinovat pentru dezechilibrele de greutate?

Andra Bolohan: În toate epocile, valorile societăţii au fost cele care au dictat modul în care ar fi de dorit să arătăm. Societatea de azi ne cere să fim perfecţi. Şi tot ce se abate de la noţiunea de perfecţiune, aşa cum este ea înţeleasă şi acceptată de societate, poate fi ţinta criticii şi judecăţii celorlalţi. În general, credinţele şi valorile indivizilor tind să le reflecte pe cele ale societăţii. De aceea, întâlnim foarte multe persoane care doresc să fie slabe sau să aibă forme asemănătoare modelelor promovate de moda actuală. Dar o mare parte dintre acestea nu sunt motivate de propriile valori, ci se conformează valorilor societăţii în ansamblu.

TOTUL DESPRE MAME: Dar ce explicaţii sunt pentru copiii care au astfel de dezechilibre?andra-bolohan-totul-despre-mame

Andra Bolohan: Copiii sunt supuşi, la rândul lor, modelelor şi valorilor societăţii. Pe de-o parte, direct, prin intermediul reclamelor şi mass-media care promovează alimentaţia de tip fast food. Iar pe de altă parte, tot prin intermediul aceloraşi vectori de publicitate care aduc în prim plan modele, atât feminine, cât şi masculine, tinere, slabe, care par perfecte. Dar, pe lângă valorile societăţii, esenţial în educaţia copilului este modelul parental. Părintele are un rol foarte important în dezvoltarea sănătoasă fizică şi psihică a copilului său. El este prima persoană care îi va arăta copilului ce este sănătos sau nu pentru el.

TOTUL DESPRE MAME: Care sunt soluţiile în aceste cazuri?

Andra Bolohan: Cred cu tărie că soluţia se află în interiorul fiecăruia. Consider că o întoarcere a privirii şi a atenţiei spre interior este punctul de pornire a schimbării. Când,  interogându-ne, aflăm care ne sunt nevoile personale, care sunt gândurile şi emoţiile care ne ghidează acţiunile, ajungem să facem alegeri sănătoase, să asumăm greşeli şi să învăţăm din ele.

TOTUL DESPRE MAME: Ce pot face cei care se raportează la un ideal fizic nerealist?

Andra Bolohan: Acestor persoane le-aş recomanda să facă un exerciţiu de identificare a gândurilor şi emoţiilor care îi conduc spre dorinţa de a arată ca modelele din reclame. Din ce cauză ne dorim atât de mult să arătăm ca acele modele? Pentru cine este important să arătăm “perfect”? Ce gândim despre noi pentru că nu arătăm conform acelor standarde? Ce simţim când ne privim corpul? Doar pornind de la acceptarea noastră, aşa cum arătăm în prezent, putem să iniţiem schimbarea. Lăsând în urmă sentimente de ruşine, vinovăţie sau dispreţ de sine, putem să ne îmbunătăţim aspectul printr-o alimentaţie sănătoasă, practicarea de exerciţii fizice şi dezvoltarea unui mod de gândire realist. Putem găsi mulţumirea în viaţă prin multe forme de a ne procura plăcere şi a da sens vieţii.

TOTUL DESPRE MAME: În ce măsură persoanele care se simt bine în pielea lor şi nu au nevoie de modele pot fi acuzate de nepăsare sau de indiferenţă?

Andra Bolohan: Cu siguranţă se vor găsi persoane care îi vor judeca sau acuza de nepăsare pe cei care nu se conformează standardelor de modă ale societăţii.

Persoanele care “se simt bine în pielea lor” sunt persoane care sunt mulţumite de imaginea de sine. Ele au încredere în forţele proprii şi în capacităţile lor de a face alegeri bune.

De asemenea, este important de ştiut că fiecare persoană este responsabilă pentru viaţa sa, pentru deciziile pe care le ia (sau nu le ia), pentru sănătatea sa fizică şi psihică.

Ca să afli tehnici simple despre cum să mănânci în mod conștient citește și Ghidul Headspace pentru mâncatul conștient

Foto: Guliver

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa