Ce ne facem cu furia?

Scurtă lecție de managementul furiei pentru părinți 

“Semeni cu taică-tu! Nu ești în stare de nimic!”

“Te învăț eu minte! Om fac din tine!”

“Eu te-am făcut, eu te omor!”

 

Probabil că îți sunt cunoscute replicile de mai sus. Le-ai auzit în copilărie sau le-ai folosit chiar tu, deși știi că nu ar trebui să spui niciodată astfel de cuvinte unui copil. Dar ce se ascunde în spatele acestor replici? O serie de sentimente și de emoții negative – frustrare, lipsă de toleranță, frică – pe care nu știi cum să le stăpânești. Așa că te înfurii, aproape fără voia ta, și spui sau faci lucruri pe care mai târziu le regreți.

 

Ești un părinte furios? 

Pentru a afla dacă ești sau nu un părinte furios, răspunde cu sinceritate la întrebările de mai jos:

Copilul tău se teme de tine?

Folosești des amenințările pentru a obține ceea ce îți dorești de la copilul tău?

Îți lovești sau îți împingi copilul atunci când nu te ascultă?

Ridici tonul, țipi, arunci obiecte sau spargi lucruri atunci când copilul tău are un comportament dificil?

Ești convinsă că fiul sau fiica ta face anumite lucruri intenționat, cu scopul de a te enerva?

Simți că felul în care se poartă copilul tău te fustrează foarte tare?

 

Dacă ai răspuns cu “da” la mai mult de trei întrebări, este foarte posibil să fii un părinte furios. Încearcă să schimbi puțin câte puțin acest lucru. Relația cu cel mic se va îmbunătăți și toată lumea va avea de câștigat. Dar, pentru început, ar trebui să înțelegi ce se întâmplă cu tine și care sunt motivele pentru care te înfurii.

 

Motive pentru care părinții se înfurie

Există mai multe motive pentru care părinții se înfurie. Iată câteva dintre ele:

 

Lipsa de timp ne face să ne pierdem foarte ușor răbdarea atunci când ne petrecem timpul cu cei mici.

Stresul și programul încărcat nu ne lasă nici energia, nici disponibilitatea de a fi alături de copii, pentru a-i asculta și a-i înțelege, mai ales  atunci când au un comportament dificil.

Avem așteptări prea mari de la copii și suntem dezamăgiți când aceste așteptări nu se materializează.

Suntem prea autoritari sau prea critici cu cei mici și aceștia se revoltă, stârnindu-ne sau amplificându-ne furia.

 

8 modalități de a ține furia sub control

1. Privește furia ca pe o emoție acceptabilă. Pentru început, nu încerca să nu te mai enevezi, ci încearcă să trăiești această emoție într-o manieră care să nu îi rănească pe cei din jur.

2. Observă semnele prin care se manifestă la tine furia: tremurat, uscăciunea gurii, înroșirea pielii. Dacă într-o discuție cu copilul tău începi să simți aceste simptome, ia o pauză.

3. Nu aștepta să se instaleze furia cu adevărat pentru a spune “stop”, deoarece mai târziu îți va fi mai greu să ieși din situație. Oprește-te cât mai ai control asupra a ceea ce zici și ce faci.

4. Anunță că ai nevoie de o pauză, pleacă de lângă copil, du-te într-un colț liniștit și fă o activitate care să te calmeze. Uită-te pe geam, respiră, fă curățenie sau orice alt lucru care te liniștește. Încearcă să nu reiei discuția până nu simți că n-a mai rămas niciun pic de furie. Șansele să izbucnească un nou conflict sunt minime în această situație.

5. Învață să te detașezi și să privești situația din exterior, pentru a avea o perspectivă corectă. Oprește-te în mijlocul conflictului și imaginează-ți că observi totul de pe margine. Cum se poartă copilul tău și ce simte el? Este supărat, dezmăgit, furios, speriat? Dar tu? În astfel de momente, adu-ți aminte de metafora trenului. Dacă ești în tren, vezi lucrurile într-un anumit fel și ai o perspectivă îngustă. Dacă ești în elicopter și privești acel tren, ai o perspectivă mult mai vastă. De o astfel de perspectivă ai nevoie atunci când ești într-un conflict.

6. De multe ori, dificultatea de a-ți contola furia este un semn al frustrărilor legate de propria ta persoană, nu neapărat de persoana din fața ta. “Dar copilul a desenat pe pereți” Da, așa este, copilul a avut un comportament care nu a fost pe placul tău, dar reacția emoțională, de furie și de enervare, îți aparține în totalitate. Gândește-te că fiecare dintre noi reacționează diferit când este pus față în față cu un anumit compotarment. Dacă ați asumi responsabilitatea pentru emoțiile tale, vei reuși să câștigi un minim control asupra lor și vei descoperi cu timpul ce te nemulțumește cu adevărat.

7. Concentrează-te asupra soluțiilor, nu a problemelor. Copilul tău nu mănâncă și răstoarnă supa pe jos de îndată ce te întorci cu spatele la el? Dacă țipi la el și îl pedepsești vei rezolva problema? Știi foarte bine că răspunsul e “nu”, așa că folosește-ți energia pentru a găsi o soluție care să funcționeze (gătești împreună cu cel mic, îi adaugi în supă paste în formă de dinozauri etc). Din nefericire, mulți părinți rămân blocați în același lanț de reacții care nu rezolvă problema: copilul repetă comportamentul, ei se enervează, și tot așa. Poți începe să schimbi lucrurile mărunte și vei vedea că, încet, încet, se schimbă și lucrurile majore, care îți dau de furcă atât de mult. Reacțiile de furie, care apar atunci când nu găsești soluții, se vor diminua și nu îți vor mai controla comportamentul.

8. Caută sprijin și cere sfaturi partenerului de viață, prietenilor și, dacă simți că nu poți face față, nu ezita să ceri ajutor specializat. Peste ani de zile, vei fi recunoscătoare că ai făcut acest lucru și că ai păstrat o relație bună cu copilul tău.

 

Există și părinți relaxați! Haideți să facem și noi parte din această categorie!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație