Ce pedepse ai primit în copilărie?

TOTUL DESPRE MAME

Ce pedepse ai primit când erai copil?

Am lansat pe Facebook întrebarea aceasta și răspunsurile ne-au depășit așteptările:

Adry Lumy: Cea mai grea pedeapsă: m-a bătut foarte tare, de două ori, nefiind vinovată, pentru că auzise de la vecini că eu fumam, aveam circa 13 ani… Încă nu am trecut peste, încă plâng când îmi amintesc (chiar și acum).

Larisa Flueras: Am plecat cu bicicleta unui copil și pentru că nu avea frâne am luat-o la vale. Din față venea o mașină și când am văzut că voi intra în ea, am sărit de pe bicicleta. Am avut genunchii terminați, coatele zdrobite și încă mai am semnul din bărbie. Pedeapsa pentru că mi-am pus viața în pericol a fost aceea de a-mi spune rugăciunea în genunchi chiar dacă lăsam dâre de sânge pe covor. Nu am învățat nimic din pedeapsa asta și nici nu voi înțelege cum să fii așa de dur.

Despre cât de nocive sunt pedepsele și de ce simțim încă nevoia să le folosim aflați și din cartea lui Robin Grille Parenting cu iubire – Descoperă-ți instinctele de părinte. 

Roxana Dulgheru Petcu: Singura pedeapsă a fost în clasa întâi: m-au ținut trează până la miezul nopții să fac tema (greșisem o literă/bețisor), mi-au rupt pagina și au plecat prin sat să caute pix roșu ca să rescrie primele litere scrise cu roșu pe pagină, să nu se prindă tovarășa că pagina a fost ruptă. Încă îmi amintesc senzația de oboseală și cum încercam să stau trează la lumina lămpii, la miezul nopții.

Mihaela Popescu: Bătaie (cu diverse „ustensile”), stat în genunchi pe coji de nucă. Dat afară în chiloți iarna. Restricții de la dulciuri.

Ioana Turean: Pedeapsa de care îmi era cel mai frică era să nu mai am voie la TV sâmbăta, în cele 15 minute de desene animate.

Alina Nicolau: Mama mă bătea tot timpul și când greșeam și când nu, iar când m-am făcut mai mare pentru că am întârziat la antrenament 30 de minute m-a lovit cu un ceas de masă până s-a spart geamul ceasului.

Nicoleta Ilie: Noi am fost patru fete acasă. Pedeapsa era în felul următor: dacă una dintre noi făcea o prostie mâncam bătaie toate, dar cum? Tata o trimitea pe inculpată la cuier să ia cureaua de pantaloni și ne pliciuia pe toate, mai puțin pe cea mică. La final, după ce se trăgea cortina, o încasa de la toate.

Maria Alexandrina Cioroianu: Cea mai grea pedeapsă care m-a marcat a fost să stau în genunchi pe coji de nucă sau pe grăunțe de porumb când luam note mici sau făceam vreo prostioară. Acum am probleme cu genunchii, nu pot sta mai mult de cinci minute în genunchi pentru că mi se face rău.

Ionescu Lucia-Maria: Dacă vorbim de pedepse, mai întâi trebuie să spun „Vai de părul meu!”, pentru că o pedeapsă întotdeauna era precedată de o păruială bună. Şi după ce aveam părul „aranjat bine”, urma pedeapsa : Nu mai ai voie să IEŞI AFARĂ la joacă! Pentru mine aceasta înseamna dezastru! Să nu mai socializez, să nu mă mai joc cu copiii, să nu mai alerg, să nu mai joc elasticul, ascunselea, prinselea, chiar şi fotbal cu băieții…. Vai, ce greu mai trecea!

Gabriela Vajna: Pentru că nu am avut grijă de frățiorul meu, la vârsta de șapte ani am primit o bătaie soră cu moartea. Și azi mai am urmele pe picior de la cureaua lui tata . Acum, băiatul meu are 6,5 ani și nu vrea sa doarmă în camera lui, iar noi atunci dormeam toți grămadă.

Elena Dinca: Pedeapsa care m-a marcat este aceea în care am fost ținută la ușă, în pijamele, pentru că scosesem o ușă din balamale și dădusem vina pe verișoara mea.

Andreea Ioana Dubau: Cel mai mult ma deranja când mama discuta cu alții problemele mele emoționale și eu eram prezenta; mă simțeam expusă, ridiculizată, chiar trădată!

Desigur, au fost și cazuri fericite, de adulți care n-au cunoscut pedepsele în copilărie.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa