Şi mamele suferă de sindromul burnout!

sindromul-burnout-la-mame-totul-despre-mame

Ce este sindromul burnout şi cum poţi să-i faci faţă

Probabil că până acum ai auzit vorbindu-se despre sindromul burnout ca despre sindromul epuizării profesionale. Dar el poate să apară şi în afara biroului.

În psihologie, sindromul burnout este definit ca sindromul epuizării profesionale şi seamănă foarte mult cu depresia, reprezentând o stare de extenuare atât fizică, cât şi psihică.

Termenul a fost introdus prin anii ‘70 de psihologul Herbert Freudenberger. Deşi el s-a referit la sindromul burnout doar ca la o stare de epuizare cauzată de mediul profesional, nici mamele nu sunt ferite de această tulburare. Da, chiar dacă nu merg zilnic la birou, ci „doar stau acasă toată ziua” – bănuiesc că ai auzit şi tu replica asta de câteva ori.

Sindromul burnout în afara biroului

Printre semnele că suferi de sindromul burnout se numără senzația constantă de epuizare, scăderea randamentului, frustrarea, retragerea în sine, scăderea capacității de interacțiune cu cei din jur, lipsa de entuziasm, de energie, de răbdare şi de perspectivă. Apar totodată tulburări de somn şi de digestie, iar lucrurile par pur şi simplu să nu se mai aranjeze aşa cum trebuie, orice ai face.

În plus, îţi poţi da seama că ai ajuns la o stare extremă de epuizare psihică atunci când începi să uiţi lucruri importante. Şi nu e vorba despre perioada imediat după naştere, când este normal să uiţi de la mână până la gură. Ci despre lunile sau anii de după aceea, când copilul a crescut deja, dar tu tot nu poţi să te concentrezi asupra lucrurilor importante.

Încă un semn că suferi de sindromul burnout este că nu mai reuşeşti să te ţii de rutina zilnică. Rutină ce înainte funcţiona de minune, dar acum ceva s-a blocat şi nu te mai simţi în stare să duci o zi la bun sfârşit. Nu mai reuşeşti nici să găteşti, nici să te joci cu copilul, nici să ieşi la cumpărături, nici să te relaxezi. Pe scurt, eşti “burnout” şi nu mai ai energie nici măcar să fii tu însăți, ce să mai vorbim de “mama anului”.

Ignoră gura lumii, pentru că vorbeşte prostii

Iar partea care mie mi se pare cea mai parşivă este că, de multe ori, nici măcar nu ne dăm seama că am ajuns în această stare de burnout. Pentru că presiunea din partea societăţii este incredibil de mare şi ni se sugerează constant că aşa e normal să fie. Să ai mereu grijă de casă, de copii, de soţ, poate chiar şi de părinţi. În schimb, dacă te pui pe tine pe primul plan, chiar şi pentru o scurtă perioadă de timp, brusc devii egoistă. Şi doamne fereşte să ceri ajutor, pentru că gura lumii te va cataloga imediat drept slabă şi lipsită de voinţă.

Iar această atitudine care preaslăveşte „mama eroină” ne face mai mult rău decât credem. Pentru că, până la urmă, a fi puternică nu înseamnă să munceşti până cazi lată. Copilul tău are nevoie de tine fericită, indiferent ce presupune asta pentru tine: două ore în plus de somn pe zi, o tanti pentru curăţenie, o soacră care să vă gătească, câteva momente doar pentru tine, orice.

Aşa că este mult mai productiv să priveşti problema exact ca un bun manager. Conştientizează în primul rând că ai un job imposibil. Pentru că, dacă la birou ai şi momente în care toate sarcinile sunt duse la bun sfârşit şi poţi respira uşurată, în postul de mamă nu vei ajunge niciodată la această realizare. Mereu se va găsi încă ceva de făcut. Asta mai ales dacă eşti o perfecţionistă şi vrei să bifezi cu brio toate sarcinile pe care normele culturale ţi le pune în cârcă: să găteşti, să menţii curăţenia şi ordinea în casă, să fii o gazdă bună pentru prietenii voştri şi cei ai copilului, să rezolvi toate problemele care apar la grădiniţă sau la şcoală, să coordonezi activităţile copiilor, să ai grijă de sănătatea familiei, să programezi ieşiri şi vacanţe. Lista este mai lungă, dar mă opresc aici, pentru că este evident că nu ai cum să faci nici măcar jumătate dintre aceste lucruri fără să ajungi la epuizare.

Aşa că prioritizează sarcinile, împarte-le şi cere ajutor. Nu e semn de slăbiciune. Până la urmă, se spune că este nevoie de un sat pentru a creşte un copil. Iar tu, evident, eşti una singură, nu un sat.

Soluţii pentru a depăşi starea de epuizare

S-ar putea să nu rezonezi cu toate soluţiile propuse mai jos. Dar este suficient să aplici măcar una dintre ele, care ţi se potriveşte mai bine, şi vei vedea că lucrurile se vor îmbunătăţi încet, dar sigur.

1. Primul sfat ar fi să înveţi să spui NU şi să împarţi sarcinile – ca un bun manager ce eşti, mai ţii minte? Nu-ţi mai asuma tu toate responsabilităţile. Orice sarcină “externalizată” va avea efecte benefice asupra stării tale de bine.

2. Un alt lucru foarte important este să renunţi la aşteptările foarte mari. De obicei, mamele se aşteaptă de la ele însele la un randament de 200%, dar aşa ceva e imposibil (pe termen lung, cel puţin). Aşteptările nerealiste îţi vor cauza şi mai multe sentimente de frustrare, de supărare, de nervi. Acordă mai multă importanţă lucrurilor bune pe care le faci pentru familia ta şi nu te autoflagela pentru cele mai mici greşeli. Nu suntem niciuna o mamă ca la carte şi e perfect aşa.

3. O altă soluţie ar fi să te apuci de yoga. Nici măcar nu trebuie să mergi la o sală, e suficient un DVD. Yoga îţi va reduce nivelul de stres şi te va energiza. De altfel, nici nu e neapărat să fie yoga. Orice gen de exerciţii îţi vor reda măcar o parte din optimism.

4. Caută ajutor de specialitate dacă este cazul, în special dacă ai ajuns la sindromul burnout din cauza unui eveniment personal neplăcut (un divorţ, o boală, un deces în familie, o pierdere de sarcină). Un terapeut este cea mai indicată persoană să te ajute să depăşeşti momentul critic.

Odată ce ai conştientizat problema, cu paci mici poţi face minuni. Pentru că nu eşti o mamă eroină, dar eşti o mamă minunată pentru copilul tău.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație