Chiar dacă stresul ne este familiar, trăim în mijlocul unei pandemii și resimțim constrângerea noii ordini sociale și a dezechilibrelor economice la cote înalte, forțând uneori capacitatea noastră de a gestiona toată incertitudinea. Un nou tip de tulburare, apărută pe acest fond, este sindromul de stres COVID, cu multiplele lui implicații. Nu înseamnă că nu avem resurse pentru a-l gestiona, ci doar că avem nevoie să ne reamintim să le accesăm.
Pandemia cu care ne confruntăm la nivel mondial este o sursă de stres pentru foarte mulți dintre noi. Dacă am reușit să fim complianți cu regulile și restricțiile impuse social, pe măsură ce timpul trece resimțim tot mai acut constrângerile, resursele ne sunt diminuate, ne confruntăm cu starea de neputință tot mai des.
În principiu, acest lucru se întâmplă întrucât nu avem un termen limită, nu putem răspunde la întrebarea „până când?”. Nevoia noastră de predictibilitate este frustrată, iar controlul ne scapă complet. Acest lucru a dus la apariția Sindromului de stres Covid, cu implicații numeroase în viața noastră psihică și emoțională.
Ne întrebăm constant când o să ne revenim, dar o întrebare mai adecvată acestui context este cum putem să „devenim”. Respectiv, să nu cedăm puterea asupra lucrurilor care stau în controlul nostru și să ne redefinim parametrii de „normalitate”. Suntem rezilienți, suntem adaptabili, iar acum este momentul să ne focusăm pe resursele noastre.
Sindromul de stres cauzat de COVID-19
Recent, au fost realizate câteva studii care se concentrează asupra sindromului de stres COVID, numit chiar așa „Covid Stress Syndrome”. Unul dintre ele, codus de univesități din Canada și Statele Unite, mai exact de catedrele de psihiatrie și psihologie, a urmărit 5 aspecte ale stresului cauzat de COVID.
Pe primul loc s-a situat teama de virus, respectiv teama de a-l contacta de la alte persoane sau obiecte contaminate.
Au mai fost evaluate: teama legată de repercusiunile socio-economice (atât finanțele personale cât și accesul la cele necesare supraviețuirii), temerile xenofobe (străinii care călătoresc și pot transmite mai ușor virusul) și simptomele de stres traumatic (coșmaruri și gânduri intruzive legate de expunerea traumatică directă sau indirectă la COVID-19).
Un loc important în aspectele acestei forme de stres îl ocupă și comportamentele compulsive de verificare și reasigurare (urmărirea știrilor, exagerarea modurilor în care ne putem proteja).
Toate aceste aspecte conlucrează pentru a genera Sindromul de Stres COVID.
Anxietatea și depresia
Studiul, pe care îl puteți citi aici, s-a derulat pe un eșantion de 6.854 de persoane bazându-se pe autoobservațiile acestora în urmărirea celor 5 aspecte menționate anterior.
S-a urmărit care este structura acestui sindrom de stres Covid (includerea aspectelor), cu ce este corelat și cum este legat de stresul resimțit și mecanismele prin care cei chestionați au făcut față izolării și distanțării sociale. Scopul final al studiului a fost găsirea celor mai bune metode de a face față acestui nou tip de stres.
Dintre cei investigați, 28% au afirmat că se confruntă cu anxietate crescută și 22% aveau simptome clinice de depresie. Doar 2% dintre cei investigați chiar au contactat virusul, în timp ce un procent mult mai semnificativ a declarat un impact emoțional negativ: 16% stres major cu nevoie de intervenție psihologică și 38% grade diferite de stres.
La o primă vedere, stresul major este legat de posibilitatea de a fi infectați, dar pe scară mai largă, toate cele 5 aspecte conlucrează în a genera oboseala psihică și a pune problema unor tulburări psiho-emoționale pe termen lung.
Citește continuarea articolului pe smartliving.ro pentru a afla despre:
- Importanța sprijinului reciproc
- Resurse utile în combaterea stresului
- Importanța grupurilor de suport
