Între realitate şi teoria conspiraţiei
Nu sunt singura persoană, însă, care şi-a pus semne de întrebare cu privire la ce ne ajunge în stomac. Partea bună a lucrurilor este că explozia de materiale dedicate unei alimentaţii santatoase, la care oricine a putut avea acces datorită presei, chiar a adus câteva schimbări. Timide, la început, acestea s-au reflectat nu numai asupra percepţiei tinerelor mame, dar şi a persoanelor din preajma acestora, fie tineri, fie persoane trecute binişor de vârsta a doua. Pe lângă informaţiile corecte, în schimb, o serie de legende urbane care au circulat pe net acum 4-5 ani a dus lucrurile la extrem, eliminând acurateţea informaţiei în favoarea factorului scandalizator. Paradoxal, aceste legende urbane sunt la fel de populare şi nu mică ţi-e mirarea când, după atâta timp, încă le mai primeşti într-un mail rătăcit sau le vezi distribuite pe Facebook de vreun amic mai puţin pus la punct. Povestea băuturii carbogazoase cu cofeină care dizolvă o bucată de carne lăsată la macerat câteva zile în ea şi care, implicit, ne va dizolva ficatul şi stomacul, e binecunoscută nu doar de internauţi, ci şi de cei care nu au acces la lumea virtuală.
10 alimente pe care să le eliminăm
Lăsând la o parte aceste predicţii extreme legate de consumarea unor alimente, ar fi util să ne îndreptăm asupra datelor concrete care ne indică nocivitatea lor şi să le eliminăm astfel, din programul nostru alimentar. Deşi frigiderul şi cămara mea nu sunt chiar model, se află la mare distanţă de felul în care se prezentau la raport în urmă cu şase ani. Şi, pentru că schimbările au fost făcute pentru sănătatea întregii familii, haideţi să vedem ce puteţi elimina şi voi din alimentaţie, potrivit sfatului specialiştilor:
1. Sucuri: cele carbogazoase conţin, pe lângă un număr mare de coloranţi şi conservanţi, şi zahăr sau îndulcitori artificiali extrem de controversaţi de lumea medicală. Pe de cealaltă parte, sucurile şi nectarele obţinute din concentrat de fructe, chiar dacă nu excelează la capitolul conservanţi şi coloranţi, excelează la capitolul zahăr. Ice-tea-ul e la fel de nociv, aşa că nu va lăsaţi păcăliţi de denumirea lui răcoroasă;
2. Produse ce conţin zahăr: deşi zahărul la care ne gândim, cel din punga de la magazin, este de origine naturală, pentru că este obţinut din trestia sau sfecla de zahăr, forma sa rafinată îl face să fie foarte nociv. Zahărul se găseşte şi natural sub sub formă de fructoză, maltoză, glucoză şi lactoză, iar zaharoza, adică acel zahăr ultra-rafinat pe care îl cumpărăm, se adaugă surselor de zahăr naturale, aducând un surplus deloc binevenit în organism. Cu ce puteţi înlocui zahărul acesta rafinat la prăjituri, însă? Cu miere de albine, extract de stevie, melasă şi, ultimul pe lista, cu zahăr brun, nerafinat.
3. Guma de mestecat: nu cădeţi în plasa reclamelor care promit beneficii pentru dantură când mestecăm gumă. Pe lângă faptul că această gumă este un conglomerat de compuşi sintetici dintre care se remarcă sorbitolul (îndulcitor artificial care duce la diaree), salivarea abundentă provocată de gumă creşte secreţia sucului gastric, ceea ce poate duce la gastrită sau chiar la ulcer;
4. Făina procesată;
5. Produse semipreparate şi procesate;
6. Produse tip fast-food;
7. Anumite produse congelate (cartofii pai să zboare primii din congelator);
8. Margarină;
9. Uleiuri rafinate;
10. Mezeluri procesate care, pe lângă conservanţii temuţi, de tipul nitritului de sodiu, conţin o căruţă de sare.
Presiunea celor din jur
Nu vă va fi uşor să faceţi aceste schimbări, mai ales dacă pe lângă voi aveţi persoane nu foarte convinse de acest demers sau o armată de binevoitori care au la dispoziţie un arsenal de pufuleţi, snacksuri şi bomboane, toate pentru copilul vostru. Dacă aceste persoane sunt în aria de influenţă a copilului (bunici, bonă, rude apropiate), stabiliţi un set de reguli atât pentru ele, cât şi pentru copii. De exemplu, eu mi-am rugat apropiaţii să nu le mai aducă copiilor dulciuri atunci când vin în vizită la noi şi am reuşit să le explic fetelor că nu e nicio tragedie dacă mâncăm desert extrem de rar, doar la o aniversare, de exemplu.
Până la urmă asta este şi cheia reuşitei: atâta timp cât părinţii încearcă să menţină pe cât posibil un regim alimentar sănătos, sunt foarte mari şansele ca cel mic să preia acest model.
Un interesant şi recent studiu despre obiceiurile alimentare mai mult sau mai puţin sănătoase ale românilor se poate găsi aici.
