Cum poate afecta luna naşterii sănătatea copilului

Andreea Popa
luna-nasterii-si-sanatatea-totul-despre-mame

Copiii născuţi în anumite luni ale anului sunt mai predispuşi să aibă probleme de sănătate. Luna naşterii atrage după sine, se pare, şi un risc crescut pentru anumite afecţiuni medicale. Şi nu, nu are nicio legătură cu horoscopul.

Pentru mult timp, astronomia şi astrologia au fost o parte importantă a medicinei. În urmă cu aproape 2500 de ani, cel mai vestit medic al Greciei antice, Hipocrate, considerat „Părintele Medicinei”, a observat o legătură între mişcarea stelelor şi diferite boli, susţinând la acea vreme că astronomia are o contribuţie importantă în studiul medicinei. De altfel, pentru mult timp, doctorii au crezut că mişcarea corpurilor cereşti are o influenţă puternică asupra sănătăţii.

Ulterior, astrologia a început să fie considerată o pseudoştiinţă, iar medicii au luat în râs ideea unei legături între zodiac şi riscul unor afecţiuni. Cu toate acestea, studii recente sugerează că zodia ar putea avea, totuşi, legătură cu incidenţa mai redusă sau mai crescută a unor boli. Dar nu din cauza influenţei corpurilor cereşti, ci din cauza perioadei din an în care ne naştem.

Copiii născuţi vara, mai sănătoşi

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au ajuns la concluzia că acei copii născuţi vara au o greutate mai mare la naştere şi ajung adulţi mai sănătoşi decât cei născuţi iarna. Cercetarea mai arată că fetele care îşi serbează ziua de naştere vara îşi încep mai târziu pubertatea, ceea ce este un semn dovedit al unei vieţi mai sănătoase la maturitate.

Autorii studiului spun că explicaţia acestui fapt ar putea consta în expunerea mai lungă la soare a gravidelor în ultimele luni de sarcină, având deci legătură cu aportul de vitamina D în trimestrele 2 şi 3 de sarcină.

Studiul, publicat în revista Heliyon, a fost realizat pe un eşantion de aproape o jumătate de milion de persoane din Marea Britanie.

Cum ne influenţează luna naşterii sănătatea

Un alt studiu, publicat 2015, a descoperit o legătură surprinzătoare între luna în care ne naştem şi riscul de declanşare a unor boli. Cercetarea a fost realizată la Centrul Medical al Universităţii Columbia (SUA) şi a fost coordonată de Dr. Nicholas Tatonetti, profesor de informatică biomedicală la universitatea americană.

Pe baza unui algoritm complex, cercetătorii au comparat 1.688 de afecţiuni medicale cu data naşterii şi istoricul medical a circa 1,7 milioane de new-yorkezi şi au descoperit că 55 dintre boli erau „semnificativ dependente” de luna naşterii. Mai exact, studiul a exclus peste 1.600 de asocieri, a confirmat 39 de legături raportate şi înainte în literatura medicală şi a descoperit alte 16 asocieri.

Una dintre concluziile studiului a fost că persoanele născute în luna mai au cel mai scăzut risc general de îmbolnăvire, în timp ce la polul opus se află persoanele născute în luna octombrie, cu cel mai mare risc general de îmbolnăvire.

Un exemplu dat de cercetători face referire la bolile respiratorii. Astfel, studiul arată că octombrie-noiembrie sunt lunile cu riscul cel mai crescut pentru acest gen de afecţiuni, în timp ce copiii născuţi în lunile februarie şi martie sunt relativ protejaţi.

Riscul de astm este mai ridicat pentru bebeluşii născuţi în lunile iunie şi în octombrie.

În ceea ce priveşte ADHD (tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie), incidenţa este mai mare printre persoanele născute în luna noiembrie, potrivit cercetării, şi mai scăzută printre cele născute în lunile februarie-martie.

Bolile cardio-vasculare îi afectează mai des pe copiii născuţi în lunile martie şi aprilie, în timp ce persoanele născute în septembrie şi octombrie sunt oarecum mai protejate de astfel de afecţiuni.

În cazul bolilor neurologice, noiembrie este o lună cu un risc mai mare, la polul opus situându-se luna martie, cu cel mai scăzut risc pentru nativii acestei luni.

Aruncând o privire de ansamblu asupra studiului, reiese şi de aici concluzia că persoanele născute în lunile de primăvară-vară sunt mai sănătoase decât cele născute toamna-iarna.

Posibilele explicaţii

Cum este posibil ca luna naşterii să crească sau să scadă riscul declanşării anumitor boli? Nicholas Tatonetti recunoaşte că, deocamdată, răspunsul nu este foarte clar şi că poate fi doar intuit.

Potrivit coordonatorului studiului, luna naşterii dictează mulţi dintre factorii de mediu la care acea persoană este expusă în primele luni de viaţă. „Este cunoscut faptul că mediul poate fi un factor foarte important în dezvoltarea timpurie, mai ales în contextul unor anumite variaţii genetice particulare”, a explicat cercetătorul american.

De exemplu, ca şi în cazul studiului din Marea Britanie, este foarte posibil ca fenomenul să aibă legătură tot cu variaţiile de sezon în ceea ce priveşte aportul de vitamina D.

Un alt factor important ar putea fi şi cel alergen. „Unul dintre exemplele bine studiate este cel privind expunerea la acarieni în primele trei luni de viaţă şi legătura cu astmul”, susţine Tatonetti. De altfel, la această concluzie a ajuns şi un studiu mai vechi, din 1983, care a arătat că acei copii născuţi în perioade ale anului mai „bogate” în acarieni aveau un risc mai mare cu 40% de a suferi de astm.

O altă posibilă explicaţie regăsită în studiu este cea a infecţiilor mamei din timpul sarcinii. „Infecţiile maternale din timpul lunilor de iarnă (ianuarie – martie) ar putea contribui la riscul crescut de boli cardiovasculare printre copiii născuţi în aceste luni”, se menţionează în cercetare.

Şi totuşi, să nu ne panicăm

Dr. Nicholas Tatonetti spune că aceste noi informaţii pot constitui un punct de plecare pentru alte studii privind factorii de risc în cazul anumitor boli. Dar tot el atrage atenţia că datele folosite se referă la persoane care au trăit sau trăiesc în New York, deci ar putea să nu fie valabile pentru persoane născute în altă parte. De aceea, echipa sa vrea să realizeze acelaşi studiu şi în alte ţări din întreaga lume, pentru a vedea în ce măsură rezultatele variază în funcţie de factorii de mediu.

În plus, Dr. Tatonetti spune că nu trebuie să privim aceste rezultate ca un drob de sare. Iar asta deoarece factori precum dieta, exerciţiul fizic şi îngrijirea medicală au o influenţă mult mai mare decât luna naşterii în ceea ce priveşte riscul ca o persoană să dezvolte sau nu anumite afecţiuni.

„Odată identificate clar legăturile, vom putea face recomandări legate de stilul de viaţă şi cum să avem copii sănătoşi. Deocamdată, abia am început analiza. Acesta ar putea fi, în momentul de faţă, cel mai mare studiu de acest fel care a fost făcut – 1,7 milioane de pacienţi. Dar în 5 ani, ar putea deveni de fapt un studiu mic. Am putea realiza cercetări pe zeci şi sute de milioane de pacienţi”, a menţionat Dr. Tatonetti.

Afecţiunile dependente de fiecare lună

Potrivit analizei realizate de cercetătorii de la Universitatea Columbia, acestea sunt unele dintre afecţiunile dependente de luna naşterii:

Ianuarie – Risc crescut de hipertensiune arterială primară şi cardiomiopatie. Risc scăzut (protecţie) pentru afecţiuni precum astm sau otite medii.

Februarie – Risc crescut de cancer bronhopulmonar. Risc scăzut de bronşiolită acută, ADHD, infecţii virale, afecţiuni gastrointestinale.

Martie – Risc crescut de probleme cardiace, inclusiv fibrilaţie atrială, insuficienţă cardiacă şi sindromul insuficienţei mitrale. Risc scăzut de bronşiolită acută, ADHD, menoragie, amigdalită acută, dificultăţi de învăţare.

Aprilie – Risc crescut de angină, ischemie miocardică. Risc scăzut de faringită acută, miopie, colită neinfecţioasă, hipermetropie.

Mai – Nu prezintă risc crescut pentru nicio boală. Există în schimb o oarecare protecţie împotriva infecţiilor acute ale căilor respiratorii superioare şi conjunctivită.

Iunie – Risc crescut de preinfarct şi astm.

Iulie – Nu prezintă risc crescut pentru nicio boală. Risc scăzut de afecţiuni vaginale neinflamatorii, diaree, complicaţii de sarcină sau la naştere.

August – Risc crescut de conjunctivită.

Septembrie – Risc crescut de bronşiolită acută, otite medii, astm, tulburări de adaptare, complicaţii de sarcină sau la naştere. Risc scăzut de angină, cardiomiopatie şi complicaţii cardiace.

Octombrie – Risc crescut de bronşiolite acute, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, faringită, infecţii virale, miopie, hipermetropie, menoragie. Risc scăzut de arteroscleroză coronariană, hipertensiune, cancer de prostată, preinfarct.

Noiembrie – Risc crescut de infecţii virale, bronşite, ADHD, amigdalite, dificultăţi de învăţare. Risc scăzut de ischemie miocardică cronică, insuficienţă mitrală, cancer bronhopulmonar.

Decembrie – Risc crescut de echimoze.

Studiul coordonat de Dr. Nicholas Tatonetti a fost publicat în vara acestui an în publicaţia Journal of American Medical Informatics Association.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa