Este fluorul bun pentru copii? Pastele de dinți cu fluor sunt sau nu toxice? Haideţi să vedem ce ne spun specialiştii despre acest element controversat!
Printre primele reclame difuzate la televizor după Revoluţie s-a aflat melodioasa reclamă la pasta de dinţi, care nu uita să menţioneze conținutul de fluor ca fiind unul din punctele forte ale acestui produs. Ulterior, medicii pediatri din țara noastră au început să le prescrie copiilor tablete cu fluor pentru sănătatea dinţilor, luând în considerare numărul foarte mare din România al persoanelor cu probleme dentare.
Astăzi, administrarea suplimentară de fluor este atent analizată de specialişti, care prezintă în detaliu beneficiile si riscul ocazional al acesteia.
Ce este fluorul?
Flourul este un element chimic din grupa halogenilor (elemente generatoare de sare), fiind din punct de vedere al abundenţei sale în scoarţa terestră pe poziţia cu numărul 13. Fluorul se găseşte în stare naturală sub formă de fluorură de calciu în sol, în sursele de apă minerală naturală, în unele alimente şi chiar în tranpiraţia noastră, şi în stare artificială sub formă de fluorură de sodiu. Aceasta din urmă este o substanţă chimică, obţinută pe cale industrială şi care, din nefericire, are capacitatea de a creşte potenţialul altor substanţe toxice.
Fluorul, pastele de dinţi şi apa minerală
Începând cu al doilea deceniu al secolului trecut, în Statele Unite ale Americii fluorul a început să fie introdus în pasta de dinţi, ca urmare a unor studii care demonstrau legătura directă dintre apariția cariilor dentare şi lipsa de fluor din organism. Ulterior, alte studii au scos la iveală şi posibilitatea ca acestea să apară din pricina unui cumul de factori. Printre aceşti factori enumerăm lipsa de calciu şi absorbţia deficitară a vitaminei D în organism, un nivel ridicat de glucide în dietă, igiena defectuoasă şi prezenţa unor germeni acidofili care se află pe resturi alimentare ce conţin glucide.
Pentru că, potrivit studiilor internaţionale efectuate pe o durată mare de timp, raportul beneficiu – risc a înclinat balanţa spre administrarea de fluor, astăzi, aproape toate pastele de dinţi şi apele de gură comercializate conţin fluor. Excepţie fac produsele bio şi cele care se comercializează în magazinele cu produse naturale, pe care se specifică, de multe ori cu majuscule, absenţa fluorului. Din seria produselor cu fluor se mai numără acele produse pentru fabricarea cărora a fost folosită apă cu fluor, precum ceaiurile sau formulele de lapte praf pentru bebeluşi.
Apa de la robinet, fluorurată în unele ţări
Cu scopul de a preveni orice fel de problemă dentară în rândul populației, ţări precum Canada şi Statele Unite ale Americii au început în anii ’40 să introducă fluor şi în apa de la robinet. Această procedură a fost destul de controversată, însă, iar în prezent se analizează reducerea cantităţii de fluor din apă.
Apa de la robinet din România nu este fluorizată, dar cantităţi mai mici sau mai mari de fluor se găsesc în apele minerale îmbuteliate, concentaţia acestuia fiind trecută pe eticheta. Dacă vă propuneţi să fierbeţi apa minerală, este bine să ştiţi că fierberea apei nu face ca fluorul să dispară, ci poate duce la mărirea cantităţii acestuia.
Fluorul și dezavantajele sale
Deşi fluorul pare a fi soluţia pentru o dantură sănătoasă, câteva studii recente arată că există şi dezavantaje atunci când el este administrat în cantităţi mari. Fluorul poate avea efecte nocive asupra glandei pineale sau asupra epifizei, glanda responsabilă pentru secreţia unor hormoni, printre care se află melatonina, un antioxidant puternic. Împreună cu calciul, aceasta este un imunostimulator forte, întârzie apariţia pubertăţii la copii şi este implicată în reglarea somnului. Persoanele care au tulburări de ritm circadian (care suferă de dereglări ale ceasului biologic sau ale bioritmului), dar şi cele care au tulburări de învăţare sau de memorare, care suferă de maladia Alzheimer sau de obezitate, pot primi de la medic suplimente de melatonină.
Mucoasa bucală are capacitate de absorbţie, iar fluorul din pasta de dinţi poate fi absorbit prin ea în organism, în plus faţă de acţiunea pe care o exercită asupra dinţilor. Excesul de fluor determină depigmentarea smalţului şi poate duce la perforarea suprafeţei dinţilor, adică la fluoroză dentară. Fluoroza este întâlnită la copiii sub şapte ani care iau suplimente cu fluor şi care consumă apă fluorurată, dar şi la copiii care înghit pastă de dinţi. Potrivit specialiştilor, cantitatea optimă de fluor pentru ca fluorul să prevină caria dentară, dar să nu inducă fluoroză, se situează între 0,05 – 0,07 mg F/kg corp/zi.
Fluorul și apa contaminată!
Nu doar dinţii pot fi afectaţi de excesul de fluor, ci şi oasele. Fluoroza scheletală este o afecţiune care apare în situaţii în care nivelul de fluor din organism este foarte ridicat şi este o consecinţă a expunerii individului la concentraţii mari de fluor pe o perioadă de timp îndelungată, de minim 10 ani. Această boală face ca oasele să se îngroaşe şi să îşi piardă din elasticitate, astfel încât creşte riscul de fractură. Potrivit UNICEF, zeci de milioane de oameni suferă de această boală din pricina apei natural contaminate cu fluoruri, numai în China numărul lor fiind de peste 2,5 milioane.
Fluorul și avantajele sale
Pe lista avantajelor fluorului se află, în primul rând, îmbunătăţirea sanătăţii şi a rezistenţei smalţului dentar, astfel încât acesta va fi mult mai puternic in faţa atacului cariilor. Folosind o pastă de dinţi fără fluor, pentru copiii până la 2-3 ani, pastă cu o cantitate de fluor sub 500 ppm (părţi per milion), pentru copiii între 2 şi 4 ani, pastă cu fluor care se situează între 500-1000 ppm, pentru copiii între 5 şi 12 ani, dinţii vor fi protejaţi, iar riscul apariţiei unor efecte adverse este minim.
