Hei, pssst! Vreau să vă spun un secret, dar la ureche: pentru mine, anul 2012 a fost anul meu de Oscar! Adică cel mai bun an din ultimii, să zicem, douăzeci. Şi ştiţi ce m-am gândit? Ca anul 2013 să fie și mai bun! Drept care am luat cele mai bune lucruri din anul trecut și am mai adăugat câteva, cel puțin la fel de bune. Și trebuie să vă spun acum, la final de ianuarie, că n-am avut deloc o idee proastă. Așadar:
Copiii. Am început cu subiectul cel mai sensibil. Aici nu sunt niciodată mulţumită, ba sunt chiar departe de a fi cât de cât împăcată cu ceea ce le ofer copiilor noştri. Am senzaţia (aproape) permanentă că nu mă joc suficient cu ei, că nu sunt destul de blândă, că nu le ofer destule alternative de petrecere a timpul liber, că nu sunt destul de bătăioasă în a le apăra drepturile în faţa celorlalţi, că prea adesea stau încruntată în faţa lor sau că nu le coc plăcinte mai des. Şi lista poate continua. Aşa încât în 2013 încerc să schimb măcar două dintre cele de mai sus, luând un singur lucru din vechiul an şi de care sunt mulţumită: cele 30 de minute zilnice de joacă separată, cu fiecare dintre ei. Fără telefon, fără televizor pornit, fără celălalt frăţior prin preajmă. Doar eu şi el. Momentul meu de alint, care pentru mine este echivalent cu clipele în care alăptam. Poate că vi se pare puţin jumătate de oră, însă pentru mine e o victorie pe care nu vreau să o pierd!
Viaţa de cuplu. Ei bine, aici încep nominalizările pentru Oscarul pomenit la început. În anul trecut am reuşit un lucru pe care nu credeam că îl voi face până când vor împlini copiii 18 ani: să ieşim în oraş dor noi doi, eu şi soţul meu! Chiar dacă a fost o victorie care s-a lăsat aşteptată nu mai puţin de opt ani, vreau să ţin cu dinţii de ea în noul an! Am reuşit acest lucru la capătul unui lung proces de „activare a bunicilor”, cum ar spune o prietenă, şi nu am de gând să renunţ, ba dimpotrivă! Ne-am propus să avem o zi pe lună doar pentru noi doi, cu plimbat în parc, ieşit la film, dans, restaurant şi tot felul de chestii siropoase. Iar ca bonus, sperăm să avem trei zile departe de casă, în formula sus amintită. Dar asta e ceva la care îmi este şi teamă să mă gândesc!
Prietenii. În domeniul relaţiilor sociale, anul 2012 a fost cel mai agitat cu putinţă. Să încerci să ieşi din cochilia în care te-ai închis timp de mai mulţi ani şi să îţi faci din nou prieteni nu este uşor. Sunt o persoană care are fler la oameni, cum s-ar spune. Pot simţi încă din primele minute în care întâlnesc pe cineva dacă vom avea „o chimie bună” sau nu. Până în prezent nu m-am înşelat niciodată. Ceea ce am greşit însă anul trecut este faptul că am ignorat semnalele şi am investit în prietenii despre care simţeam că nu sunt reale, că nu sunt frumoase şi că nu îmi vor face bine. Ceea ce s-a şi întâmplat. Anul acesta îmi ascult cu siguranţă instinctul! Şi mi-am mai propus ceva: aş vrea să îmi fac şi mai mult timp pentru prietenii dragi pe care îi am deja, să le fiu şi mai mult alături, să mă deschid şi mai mult pentru ei. Prieteniile acestea, „de bătrâneţe”, cred că sunt cel mai frumos lucru pe care l-am primit în anul trecut şi vreau ca ei să o ştie.
Mămica de afaceri. În 2012 am făcut cel mai înţelept lucru pe care îl puteam face pentru afacerea mea : am investit în educaţie: cărţi, workshopuri, multe ore de studiu. Iar cum un om cât trăieşte învață, continuu acest lucru şi în acest an.
Timpul meu de linişte. Ei bine, aici a trebuit să mă gândesc ceva vreme la ceea ce am învăţat în anul trecut. Problema este că nu am prea avut acest timp al meu de linişte, decât cu ajutorul unui espresso băut undeva pe la ora şapte seara, preţul câtorva ore petrecute în tihnă, singură, în miezul nopţii. Aş vrea să intru măcar o dată pe săptămână în librăria mea preferată şi să răsfoiesc zeci de cărţi, să mă plimb o oră pe săptămână singură, cu gândurile mele, să scriu mai des, să merg la film, să dansez, să beau o cafea în centrul oraşului şi să mă tot uit la oameni. Ceea ce am reuşit deja să îmi aranjez pentru 2013 este înscrierea la un curs în care voi avea ocazia să fac ceva ce îmi place taaare mult. Pentru restul, încă aştept să se alinieze planetele în vreun fel benefic.
Voi cum ați început anul 2013? Ați respectat rezoluțiile din noaptea de Revelion?
