Cele mai în vogă expresii şi cuvinte preluate de copii de la adulţi

expresii-totul-despre-mame

Adulţii sunt un exemplu pentru copii şi la capitolul expresii la modă. Hmmm…

Cei şapte ani de acasă sunt foarte importanţi pentru dezvoltarea unui copil. Asta ştim bine cu toţii. De aceea, părintele ar trebui să fie foarte atent la ce predă pe parcursul acestei perioade, dar şi la ceea ce face şi la ce expresii foloseşte, ca să poată întruchipa un model pozitiv pentru copil pe toate planurile.

Bineînţeles, varianta ideală la care ţin şi eu cu dinţii este ca părintele să nu derapeze nici mai târziu şi să-şi păstreze bunele obiceiuri din etapa preşcolară a copilului său, aşa că mă străduiesc cât se poate de mult să rămân pe acel piedestal de părinte etalon. Dar, recunosc, uneori îmi mai scapă şi mie câte una-alta, nimic trivial sau oripilant, dar suficient de interesant pentru copii, încât să-l absoarbă pe loc, la fel cum se întâmplă cu un burete însetat când dă de lichid. Un lucru vă rog să reţineţi: pe lângă cele de mai jos, o vrăbiuţă mi-a şoptit că ar mai fi şi alte expresii şi cuvinte nu chiar potrivite pentru copii, pe care aceştia le-au furat de la adulţi şi care nu-s tocmai nişte expresii cu care ar trebui să ne mândrim. Aşa că, dacă ştiţi că vă sunt simpatice tare şi le cam folosiţi în limbajul zilnic, nu strică să deveniţi abstinenţi verbal, măcar în prezenţa copilului.

Frate, frăţică, frăţioare, frateeeee

Când m-am trezit eu însămi spunând acest cuvânt şi cu apăsare pe ultimele vocale, m-am simţit brusc catapultată într-un Bronx local în care toată lumea e cool şi vorbeşte într-un argou îndulcit, dar suficient de puternic şi de memorabil. Mi-am adus aminte de perioada MTV de la începutul anilor 90’, de vestimentaţia mea de hip hopperiţă, de şepcile pe care le purtam cu faţa-n spate şi de TLC, Aaliyah şi Mary J. Blige, starurile vremii. Nu-mi dau exact seama ce anume reprezintă pentru fata cea mare şi mijlocia, care mai scapă şi ele câte un frateeee din când în când. Oare e un semn că ar mai vrea să fie încă o dată surori mai mari?

Despre ce vorbim?

Da’ chiar, despre ce? Replica asta vine la finalul unei poveşti lungi şi alambicate, în care apar câţiva colegi de la şcoală, un ghiozdan rupt, mersul cu tramvaiul şi venirea unui controlor, ajutarea unei bătrânici şi achiziţionarea unor carioci permanente de la supermarketul de lângă casă, împreună cu o pâine cu maia de la brutăria din colţ. Despre ce vorbim?

Bă, eşti nebun?

Aici e de vină în primul rând adultul Smiley, care a făcut din această expresie un adevărat fenomen verbal al timpurilor prezente. Sau cel puţin aşa m-a informat fiica mea cea mare pe care am întrebat-o, după ce am auzit de câteva ori la ea această înşiruire de cuvinte, de unde şi până unde vine. Curiozitatea m-a îndemnat, totuşi, să-i caut originile pe internet şi să găsesc o primă întrebuinţare a acestei expresii într-o melodie din 2010 a formaţiei CIA (produsă de HaHaHa Production, nume legat strâns de Smiley, artistul) sau, mai nou, într-un celebru sitcom românesc de pe un celebru post de televiziune autohton.

Doooohh

Ăsta e un cuvânt împrumutat pe termen lung de la serialele cu adolescenţi şi tineri adulţi americani, la care copiii se uită atunci când ajung în vizită la bunica din provincie. Acolo televizorul este la liber, iar postul preferat este, cum altfel, cel cu copii mai mari decât ei, care se îmbracă modern şi uber meseriaş, au cele mai fistichii coafuri şi gesturi, iar doh-ul scăpat în conversaţiile cu alţii denotă un semn de inteligenţă şi superioritate. Eu aş spune că, de cele mai multe ori, denotă chiar contrariul, dar mai am ceva muncă de lămurire cu ele ca să le fac să înţeleagă care e treaba cu doh-ul asta.

Puţă

Pentru că e “ruşinos” să le spunem organelor genitale feminine şi masculine pe nume, unul dintre copiii mei a fost învăţat de un adult plin de intenţii bune că ambele se numesc puţă. Am aflat de acest lucru totalmente întâmplător, într-o frumoasă dimineaţă de duminică, pe când părintele din biserica în care eram a rostit în predica sa câteva cuvinte legate de femeia samariteancă şi puţul lui Iacov. Nimic neobişnuit, dacă într-un mic moment de pauză între cuvintele predicii, copilul meu a strigat tare, de s-a auzit până la ieşire: „mamaaa, părintele a zis puţăăăăă!”

Voi ce alte exemple mai ştiţi?

Citește și:
“Mă faci de ruşine!”
5 lucruri pe care copiii şi le vor aminti toată viaţa
Însuşirea limbajului: cum şi când vorbesc copiii
Ce să nu vorbeşti lângă un copil

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()