”Le înţeleg pe prietenele mele, pentru care aflarea sexului copilului la primele ecografii este o sărbătoare”, spune Annabelle Moseley, contributor al site-ului mother.ly. În cazul ei, însă, sărbătoarea a venit la finalul celor nouă luni de sarcină, și asta pentru că așa și-a dorit. Iată de ce!
Ecografista mea a crezut că glumesc când i-am spus că nu vreau să aflu sexul copilului.” “Serios? Eşti prima persoană în luni de zile care nu vrea să afle”, mi-a spus. Nu e că n-aş fi vrut să ştiu, mă întrebam în fiecare zi. Dar am ales să nu ştiu.
În timp ce făcea prima ecografie, această femeie a repetat ce au spus şi ecografiştii de dinaintea ei:” Mă bucur că aştepţi. Aşa am făcut toate pe vremea când nu puteam afla. Nu este surpriză mai mare pe lumea asta.”
Fiecare cum simte, zic eu. O prietenă era atât de agasată de așteptarea mea, încât a vrut să ştie dacă poate veni la medic cu mine să primească o hârtie pe care să scrie sexul copilului, ca să ştie ce să cumpere pentru bebeluş. Am râs şi am refuzat. Când aceeaşi prietenă a rămas gravidă un an mai târziu, a aflat cât de repede s-a putut.
Îmi place mult să mă pregătesc. Atunci de ce am ales să nu ştiu sexul bebeluşului? Iată motivele:
Pierderea controlului
Am ales conştient să nu ştiu. Era să o iau razna… dar într-un fel pozitiv. Știam că a fi mamă înseamnă pierderea controlului. De ce să nu mă pregătesc? Deşi în unele zile aproape că mi-am pierdut controlul.
Acceptarea
Aţi observat că aproape toată lumea are o părere despre ce sex ar fi mai bine să aibă bebeluşul.
“-Oooo, probabil este fată, eşti foarte delicată. Cred că te-ai descurca mai bine cu o fetiţă”. Îmi pare rău, nu ştiam că sexul bebeluşului e influenţat de câtă dantelă sau piele port.
“-Sper că va fi băiat. Sigur soţul tău vrea un băiat mai mult ca orice.”
“- Sper că nu e fată. Uneori sunt atât de dificile. Îți va face probleme, mai ales când ajunge la menstruaţie.” Oare chiar ai zis asta? Copilul meu nici nu a respirat încă pentru prima dată.
Când eşti gravidă, toată lumea crede că ai vreo preferinţă, şi apoi afli că aştepţi exact opusul? Asta a păţit o prietenă de-a mea. A petrecut luni de zile întrebându-se dacă se va ataşa de fiica ei, pentru că spera tare mult că va avea băiat. Când a cunoscut copilul, s-a îndrăgostit de el. De ce să nu eviţi aceste griji?
Mai presus de orice, bebeluşul e un omuleţ cu un sufleţel unic şi deosebit. Vrei să arăţi asta lumii? Aşteaptă să afli după naştere dacă e băiat sau fată. Apoi oamenii vor cunoaşte bebeluşul James cu ochi strălucitori şi un râs frumos sau pe bebeluşa Alice cu părul creţ şi apetit vorace; şi nu doar “băieţelul” sau “fetiţa”.
Nu puneţi presiune pe un copil nenăscut
Unele culturi încă valorizează superioritatea băieţilor asupra fetelor, dar în fiecare familie cineva e nemulţumit că bebeluşul nu e băiat. Sigur vor fi şi oameni dezamăgiţi dacă vei avea băiat. Sigur că toţi vor depăşi acest moment. Dar nu mai bine îi faci pe toţi să-l aştepte cu sufletul la gură?
Să nu afli sexul copilului este un act de sfidare împotriva tentaţiei de a avea idei preconcepute despre personalitatea copilului. Este şi un mod de a proteja copilul încă de când este în burtică.
Verde şi galben sunt mai plăcute decât roz şi albastru
Sau cum spune Gwen Stefani: “Luaţi panglica asta roz din faţa mea!”. Nu v-aţi săturat de roz şi albastru? Sunt atâtea culori pe lumea asta din care puteţi alege, de ce să vă limitaţi? Chiar dacă ştiţi sexul copilului, poate vreţi să ieşiţi din banal.
Camera copilului pregătită de mine era verde marin decorată cu Peter Iepuraşul şi Jeminna. Hainele cu care l-am scos din maternitate? Un crem, cu un iepuraş brodat. Toate hăinuţele galbene, verzi şi albe arată adorabil şi a fost plăcut să fac cumpărături după ce am născut.
Innebuneşti oamenii, nu-i aşa? E distractiv, nu-i aşa?
Ce se poate întâmpla? Stiu că cineva credea că va avea o fată. Dar cred că nu era foarte clar pentru că a devenit mămică de băiat şi a adus băiatul acasă în roz la dormitorul cu prinţese Disney. Sigur că se întâmplă rar. Dar dacă ţi se va întâmpla ţie?
Legătură cu bunicile noastre şi credinţa noastră
Generaţii înaintea noastră au descoperit sexul copiilor după ce aceştia s-au născut. Naşterile aveau mister şi magie. Rudele aşteptau cu nerăbdare afară vestea cea mare în loc să citească pe Facebook. Aproape orice lucru despre travaliu şi naştere a cunoscut progrese. Dar îmi place nota aceasta de mister, pe care o aveau sarcinile înainte. Orice religie ai avea, să nu afli sexul copilului este actul suprem de încredere.
Anticiparea cu emoţie
Aminteşte-ţi că e ca atunci când erai copil şi abia aşteptai să desfaci cadoul de Crăciun sau de ziua ta şi să afli ce comori te aşteptau. Anticiparea aceasta e si mai mare. Mătuşa mea spunea: “Te ajută să împingi mai bine”. A avut dreptate. Când copilul s-a născut şi am aflat, am plâns de bucurie. Se pare că a fost cea mai mare surpriză din viaţa mea. Oricum, un copil nu e niciodată cum te-ai aştepta. Să cunoști sexul copilului te-ar putea face să crezi că ştii la ce să te aştepţi când se nasc.
Orice mamă spune că nu şi-ar fi putut imagina cât de minunat este copilul ei. Aşteptarea te poate face să te îndrăgosteşti de bebeluş, mai mult decât să te raportezi la sexul lui. E bine să depăşeşti stereotipurile de gen, multora este teamă să nu devină copiii transgender. Există multe fetiţe care se julesc în genunchi sau băieţei care sunt atenţi la ţinuta lor şi sunt mereu cu o carte în mână. Dăm naştere la oameni, nu la drone în albastru şi roz.
