Dimineţi de părinte

Ruxandra Rusan
dimineti-de-parinte-totul-despre-mame

Dimineți de părinte sau momente când crezi că ai luat-o razna

Și, cel mai probabil, chiar ai lua-o razna dacă timpul ți-ar permite. Dar, cum diminețile sunt perioade ale zilei când nu-ți permiți luxul de a te da cu capul de pereți, încerci să ți-l ții pe umeri.

De ce dor diminețile de toamnă friguroasă când nici n-ai ieșit de tot dintr-un vis și ești, încă, imaginar, cu picioarele sub plapuma pufoasă, deși simți clar sub tălpi gresia rece din bucătărie?

Pentru că nu tragi numai de tine, ci de toată familia. Ca un general de război.

Trezirea mea

Scenariu ideal

Ceasul sună vesel. Auzi tril de păsărele, miroase a cafea. Copilul zâmbește și îți dă un pupic, în timp ce soțul fluieră vesel sub duș.

Scenariu real

Ceasul sună strident și, pentru că este încorporat în telefonul pentru care încă plătesc, nu îl arunc cât colo. Se aude cum șuieră vântul printre picăturile reci de ploaie, căldură nu e pentru că au nu știu ce vecini avarie la calorifere și așteptăm să o repare cândva. Copilul mârâie scurt când aprind veioza și se ascunde mai bine sub plapumă. Pornesc spre bucătărie, în sforăitul tandru al soțului pe care nu pare să îl deranjeze nimic. Apăs butonul cafetierei, pregătite de cu seara, apoi mă îndrept spre baie. Dacă am noroc, evit un pipi de cățel. Dacă nu, nu. Cu periuța de dinți în gură, dau încă o dată trezirea așa, în general. Apoi urlu, apoi renunț.

Trezirea copilului și a soțului

Scenariu ideal

Copilul este deja îmbrăcat și vine și el să se spele pe dinți. Soțul prepară micul dejun.

Scenariu real

Copilul încă doarme. Îl scarpin ușor pe un picior. Și-l retrage sub plapumă și mormăie ceva. Îmi spune că vrea să ne mutăm într-o țară unde nu există școli. Pulsul meu crește. Ce-ar fi să îl trimit un an într-o astfel de țară? Îl scarpin pe spinare, tandru. Dac-aș avea o greblă… Apoi trag cu ochiul spre Omul iubit. Care nu mai sforăie, ci s-a întors cu spatele și doarme. Dus. Îmi vine să-l îmbrățișez cu perna peste față. Mă abțin, e totuși jumătatea mea și la fel de greu se trezea și când ne-am cunoscut. Mi se părea atât de drăgălaț dimineața, adormit ca un ursuleț cu fața boțită. Îmbunată, las jos perna și îi șuier printre dinți că, dacă nu se trezește, n-are decât să facă homeschooling cu fiul lui. Funcționează. Face ochi. Mmm, ce bine miroase cafeaua, spune. Nu-i așa?, răspund ironic, dar percep doar eu ironia, el își toarnă o cafea. Ademenesc copilul la masă cu promisiunea să îi dau cereale cu lapte și miere.

Finețuri

Scenariu ideal

Arăt impecabil, toate hainele sunt călcate, mașina are benzină, traficul e lejer.

Scenariu real

Îmi stă părul ca naiba. Mai bine m-aș tunde periuță. Îl prind cu un elastic, maschez cearcănele, încerc să-mi dau o față umană. Reușesc parțial. Cîinele a găsit bluza călcată și a tras-o în coșul lui de dormit. Acum e boțită și miroase a cățel. Măcar copilul e bine, are totul pregătit. Îmi spune cu un zâmbet larg pe buze că azi au lecția despre legumele toamnei și că ar fi bine să aibă la el un coșuleț cu respectivele legume. Nu, nu se acceptă congelate și la pungă. Și, pe viitor, poate ar fi mai bine să aflu aceste detalii cu ceva mai mult decât 15 minute înainte de începerea orei. Îi stercor în ghiozdan o ceapă și un morcov, refuză punguța cu vinete congelate. Soțul observă cățelul care stă în fața ușii și amenință că, dacă nu va fi scos la plimbare, se va mulțumi cu piciorul scaunului din bucătărie. Câștigă și este scos de soț, care nu ratează ocazia să îmi reamintească cine a vrut câinele. Copilul strigă din baie. Nu își găsește gelul de păr și uite, e un fir care stă în sus ca o antenă. Până să găsesc gelul, își udă tot capul cu apă și turtește părul. Gata, a rezolvat. Tahicardie maternă, 6 grade afară, uscător de păr, au, mă arde, unde e gelul, vreau gelul, lasă gelul, hai să mergem, vreau gel. Ia gel. Am transpirat leoarcă, sunt obosită. A, poate pentru că nu am băut cafea. Nu am apucat. Victorioasă, totuși, mă încalț, apuc geanta și copilul, ieșim pe ușă. Are în păr un pumn de gel roz și mă întreb dacă va reuși să își dezlipească gluga hanoracului de cap la școală.

Dar micile mistere fac parte din farmecul dimineților de părinte.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa