Spuneţi-le mamelor că fac o treabă bună!

Meseria de mămică e uneori ingrată. Ea petrece toată ziua cu un copilaş care îi răspunde doar prin gângureli. Până se dezmeticeşte şi începe să iasă din nou în lume, aka în jurul blocului, prietenii au încetat să o includă în programul lor. Se simte izolată şi se refugiază, pentru socializare, în lumea virtuală. Iar pe net, ştim bine, restul mamelor sunt perfecte.

Tatăl vine obosit de la lucru şi nu înţelege de ce mămica cu ochi de bufniţă îi pune copilul în braţe de cum intră pe uşă şi se încuie în baie. Ridică din sprânceană… de ce oare se plânge atât? Doar nu se vede că ar fi făcut mare lucru toată ziua!

Cele şapte scutece schimbate până la ora şapte nu se văd

Hainele spălate, călcate, puse frumos în dulap… nu se văd. Nici vasele curate, la locul lor. Se vede însă maldărul de vase din chiuvetă, pe care nu a apucat să-l “rezolve”. Dar cele patru mese delicioase pregătite pentru bebe nu se mai  văd… decât în urmele de stropi de mâncare din bucătărie.

Cărţile împrăştiate pe jos la ceas de seară, pe care nu le-a aşezat la loc în raft, intră doar la capitolul dezordine. Faptul că le-a citit de douăzeci de ori în ziua aceea, cu intonaţie, nu se vede.

Cântecelele şoptite la ureche sau, dimpotrivă, ţopăiala în pat, nu sunt înregistrate de nicio camera video.

Pe frigider tronează prima opera pictată cu degetele de copilaş: ceea ce nu se vede e tantrumul de la sfârşitul activităţii, când piciul a mânjit toţi pereţii cu vopsea. Nu se vede nici ceasul acela pe care mama l-a petrecut curăţând totul.

Dacă noaptea e linişte, este o amăgire că bebe doarme dus. S-ar putea ca mămică să îl plimbe ore-n şir să îl liniştească, în vreme ce tatăl doarme dus în camera cealaltă, fiindcă mâine are o zi grea la serviciu. Dar durerile de spate nu se văd…

Tătici, când sunteţi complimentaţi pentru purtarea frumoasă a băieţelului vostru, încercaţi să daţi credit şi mamei pentru educaţia lui, nu doar educatoarei de la grădiniţă!

Bunici, când sunteţi asaltaţi de curiozitatea şi năzdrăvăniile nepoţilor, gândindu-vă ce bine le-ar mai prinde o porţie de disciplină ca pe vremea voastră, e bine să realizaţi că acest copil e proaspăt şi plin de viaţă  pentru că mama a refuzat să îl planteze cinci ore pe zi la desene.

Rude binevoitoare, când o întâlniţi pe mamă  prima oară după naştere, nu îi mai măsuraţi din ochi talia prea groasă! Este atît evident ce vă trece prin minte!  Voi însă nu vedeţi cele cinci kilograme care s-au dus. Iar mama, din păcate, le vede prea bine pe cele zece care au rămas.

Nu doar neamurile îşi bagă nepoftite nasul în stilul lor de parenting. Se pare că în comunitatea mămicilor din on line, toate ne-am aliniat pe podium în cursa pentru “mama perfectă”.  E o cursa în care se joacă dur: a scăpat copilul la ciocolată, a ridicat tonul, l-a vaccinat sau, dimpotrivă, nu l-a vaccinat, a pus copilul la treaba sau nu l-a responsabilizat de-ajuns – orice pretext e potrivit pentru a fi  descalificată de la titlul de “mamă bună”.

Copilul o răsplăteşte cu adoraţie şi multe provocări. Doar el ştie de câţi kilometri a alergat-o pe mami în fiecare zi. Doar el e martorul  tertipurilor la care recurge ea să mai facă şi ceva prin casă, în timp ce îi poartă de grijă. În rest, nimeni nu bagă de seama munca această invizibilă şi uneori, ingrată.

Mamele nu funcţionează doar cu mâncare şi somn, doar cu genţi şi pantofi. Au nevoie, din când în când, de o vorba bună.

Dragi tătici, când  intraţi în seară asta pe uşa, luaţi copilul în braţe. Aşezaţi-o pe mamă pe canapea, lângă voi, priviţi-o direct în ochi şi spuneţi-i “Eşti o mama bună, faci o treaba minunată cu copilul nostru!” Vă garantez că vă vor iubi pentru asta.

Și oferiți-le tuturor mamelor acest cadou ”Pentru mame eroine”!

Citește și:
Momente pentru care merită să fii mamă
Scrisoare pentru mine însămi
Lecţii din nouă ani de mămicie
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație