Înregistrarea nașterii 2020. Tot ce trebuie să știi

Înregistrarea nașterii 2020

Înregistrarea nașterii 2020. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le facă părinții după naștere este să declare bebelușul și să înregistreze nașterea. De cele mai multe ori acest lucru îi revine tatălui, dar sunt și situații particulare în care lucrurile se schimba.

Înregistrarea nașterii se face de structura de stare civilă din cadrul Serviciul Public Comunitar Local de Evidența a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul. Trebuie să ții cont de faptul, că bebelușul trebuie declarat în orice circumstanță, chiar și în cazul nefericit în care acesta este născut fără viață.

Înregistrarea gemenilor se face prin întocmirea actului de naștere, separat, pentru fiecare copil. În același mod se procedează și în cazul gemenilor siamezi.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii 2020 copilului:

  • 30 zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață;
  • 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort;
  • 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile;
  • 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare.

În cazul în care copilul este găsit se cuprinde atât ziua nașterii, respectiv a găsirii, cât și ziua în care se face declarația.

Pentru înregistrarea nașterii 2020 ai nevoie de următoarele documente:

  • certificatul medical constatator al nașterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului;
  • actul de identitate al mamei și/sau al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;
  • certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original și în fotocopie, dacă sunt căsătoriți, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul;
  • declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea sau la notarul public, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei; în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal.

Dacă părinţii nu sunt căsătoriţi, iar copilul este recunoscut de tată:

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip cu număr de înregistrare, data, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
  • actul de identitate al mamei (original şi fotocopie);
  • actul de identitate al tatălui (original şi fotocopie);

în cazul în care copilul este recunoscut de către tată, ambii părinţi vor completa şi semna numai în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, o declaraţie din care să rezulte şi numele de familie pe care urmează să-l poarte copilul.

Dacă părinții copilului nu sunt căsătoriți, iar copilul nu este recunoscut de tată:

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip cu număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
  • actul de identitate al mamei (original şi fotocopie) SAU
  • actul de identitate al declarantului (original şi fotocopie), după caz.

În această situație, certificatul de naştere al copilului poate fi solicitat numai de către mama copilului.

În situația în care unul dintre părinți sau ambii sunt cetățeni străini, sunt necesare documentele enumerate mai sus, dar în plus mai ai nevoie și de:

  • pașaportul părintelui cetățean străin/părinților cetățeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original și în fotocopie, și traducerea legalizată a filei care conține datele de identificare;
  • certificatul de căsătorie al părinților copilului și traducerea legalizată a acestuia, dacă părinții sunt căsătoriți; originalul certificatului și traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate. În cazul în care căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate și nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea în regim de urgență a certificatelor de stare civilă emise de autoritățile străine în registrele de stare civilă române; nașterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinților.

În situația în care ambii părinți au vârsta sub 14 ani sunt necesare documentele enumerate, dar și certificatul de naștere al mamei și actul de identitate al declarantului, dacă declararea nașterii nu este făcută de mamă și actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinții copilului.

Când mergi să înregistrezi copilul vei prezenta actele în original, dar și copiile. Funcționarul le va confrunta și îți va da înapoi originalul.

Înregistrarea nașterii. Situații speciale

În cazul în care părinții poartă nume de familie diferite sau există neconcordanță între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii și cel declarat, înregistrarea nașterii se face în baza declarației scrise, semnată de ambii părinți, din care să rezulte numele de familie și prenumele copilului. Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la numele de familie și prenumele copilului, primarul unității administrativ-teritoriale la care se înregistrează nașterea stabilește, prin dispoziție, numele de familie și prenumele copilului. De asemenea, dacă părinții au domicilii diferite, părintele care declară nașterea va da o declarație cu privire la domiciliul copilului.

În cazul în care părinții poartă nume de familie diferite, iar unul dintre aceștia este în imposibilitate de a-și manifesta voința cu privire la stabilirea numelui de familie al copilului, înregistrarea nașterii se face în baza declarației celuilalt părinte.

Începând cu anul 2019 se stabilește că persoana care declară naşterea copilului nu mai trebuie să obţină o aprobare suplimentară în acest sens sau să prezinte documente care să justifice declararea naşterii peste termenul stabilit de lege. Până acum, dacă înregistrarea copilului se realiza după 15 zile de la naştere, era necesar să se prezinte o cerere scrisă, motivată, însoţită de documente care să justifice depăşirea termenului legal, iar înregistrarea naşterii se făcea numai cu aprobarea primarului.

Totuși, la solicitarea instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea acțiunii privind înregistrarea tardivă a nașterii, când persoana a depășit vârsta de un an, structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. efectuează următoarele verificări:

  •  în registrele de stare civilă, curente și speciale, ale localității în care s-a născut persoana;
  • în evidențele unității sanitare unde s-a produs nașterea sau ale medicului de familie, în situația în care nașterea a avut loc la domiciliu;
  •  în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P., în evidențele Direcției Generale de Pașapoarte, denumită în continuare D.G.P., și, după caz, ale serviciului cazier judiciar, statistică și evidențe operative.

Înregistrarea nașterilor la copii mai mari

Pentru înregistrarea tardivă a nașterii persoanelor care au depășit vârsta de 14 ani, se efectuează verificările de mai sus, dar și  verificări la adresele la care aceștia declară că au locuit, prin unitățile de poliție. Persoanele care au depășit vârsta de 14 ani dau o declarație, la care anexează două fotografii mărimea 3/4 cm. Părinții sau reprezentantul legal ai/al persoanei care a împlinit vârsta de 14 ani completează declarații, în fața ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții de stare civilă.

În cazul în care nașterea unui cetățean român s-a produs în străinătate, dar a fost înregistrată cu date nereale, structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. de la domiciliul petentului, prin verificările pe care le întreprinde, stabilește în ce anume constă neconcordanța dintre datele consemnate în actul înregistrat și datele de identificare reale ale părinților copilului, pe bază de documente și declarații date în formă autentică ale persoanelor care pot da relații, inclusiv ale părinților copilului.

Întocmirea actului de naștere pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare se face, în termen de 30 de zile de la data găsirii acestuia, respectiv la împlinirea termenului de 30 de zile de la data întocmirii procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului; înregistrarea se face în registrele de stare civilă ale S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ale primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost găsit/părăsit copilul.

Înregistrarea nașterii 2020. Întocmirea actului de naștere pentru copilul găsit se face în baza următoarelor documente:

  • declarația scrisă a persoanei care l-a găsit ori referatul reprezentantului S.P.A.S., din cadrul unității administrativ- teritoriale în raza căreia a fost găsit copilul;
  • procesul-verbal întocmit și semnat de reprezentantul unității de poliție competente, de medic și de reprezentantul S.P.A.S.;
  • dispoziția de stabilire a numelui și prenumelui, emisă de primar, pentru situațiile în care nu se cunosc numele de familie și prenumele copilului;
  • expertiza medico-legală privind stabilirea sexului și a vârstei aproximative ale copilului.

Întocmirea actului de naștere pentru copilul părăsit de mamă în maternitate se face în baza următoarelor documente:

  • procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul D.G.P.C., de reprezentantul poliției și de cel al maternității
  • certificatul medical constatator al nașterii;
  • dispoziția de plasament în regim de urgență;
  • comunicarea poliției cu privire la rezultatul verificărilor privind identitatea mamei;
  • dispoziția de stabilire a numelui și prenumelui, emisă de primar, pentru situațiile în care nu se cunosc numele de familie și prenumele copilului;
  • declarația de înregistrare a nașterii.

În situația în care, ulterior înregistrării nașterii, au fost identificați părinții ori copilul este recunoscut de mamă, S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale unde a fost înregistrată nașterea copilului găsit/părăsit de mamă în maternitate solicită instanței judecătorești anularea actului de naștere. După anularea actului, se face o nouă înregistrare la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale unde s-a născut copilul; dacă mama copilului declară că a fost înregistrată nașterea și dovedește acest fapt, nu se mai întocmește un nou act de naștere.

Când mama declară că este căsătorită, dar nu poate prezenta certificatul de căsătorie, dă o declarație scrisă în acest sens, iar înregistrarea nașterii se face numai după ce personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei competente a stabilit datele referitoare la soț, prin solicitarea unui extras de pe actul de căsătorie și din verificările în R.N.E.P.

Dacă mama declară că nu este căsătorită, în urma verificărilor prevăzute, copilul se înregistrează cu numele de familie al mamei, iar rubricile referitoare la “tată” nu se completează.

În situația în care copilul născut viu a decedat și nașterea nu a fost înregistrată, se înregistrează mai întâi nașterea și apoi decesul.

Dacă acest articol despre înregistrare naștere 2020 ți s-a părut interesant mai poți citi și:

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()