Intervenția de urgență în caz de violență domestică: Cum pot fi ajutate victimele

sot alcool abuz sotie

Protecția femeii abuzate. Introdusă în legislație anul trecut, intervenția de urgență în situațiile de violență domestică are de la începutul anului 2019 și o procedură stabilită printr-un ordin de ministru. În mare, intervențiile de acest gen vor fi asigurate de echipe mobile formate din reprezentanți ai serviciilor de asistență socială, polițiști, voluntari și orice alți membri conveniți prin hotărâri de consiliu local/județean.

Aceștia vor oferi un prim ajutor în situațiile de violență, acesta putând consta uneori într-o simplă informare, alteori, în transportarea victimei la o unitate medicală sau sesizarea organelor penale. Echipele mobile vor trebui să fie organizate și aprovizionate de autoritățile locale, trebuind să aibă măcar un vehicul la dispoziție.

În vara anului 2018, printr-o lege care a adus mai multe modificări Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, a fost adusă în legislație în premieră intervenția de urgență în cazurile de violență domestică.

Protecția femeii abuzate. Răspunsul din partea autorităților ar trebui să fie imediat

Această intervenție e făcută de echipele mobile formată din reprezentanți ai Serviciului Public de Asistență Socială (SPAS), organizate la nivel local, care vor asigura practic primul răspuns în cazul situațiilor de violență domestică, atunci când semnalarea lor nu se face neapărat la numerele de urgență, ci și la liniile telefonice ale instituțiilor publice abilitate să intervină.

Mai simplu spus, aceste echipe mobile, în teorie, odată formate, vor asigura un răspuns imediat și multidisciplinar situațiilor de violență socială.

“Echipa mobilă are rol de verificare a semnalărilor, de evaluare inițială și de realizare a demersurilor necesare pentru depășirea riscului imediat, constând în: transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situațiile în care victima necesită îngrijiri medicale, sesizarea organelor de cercetare penală, sesizarea organelor competente pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, orientarea către Direcția generală de asistență socială și protecția copilului (…) sau, după caz, la SPAS, în vederea găzduirii în centre rezidențiale adecvate nevoilor și aplicării managementului de caz pentru victime și agresori”, scrie în Legea nr. 217/2003.

În luna februarie 2019, a apărut în Monitorul Oficial și procedura pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, cuprinsă în Ordinul ministrului muncii nr. 2525/2018.

Ca idee, astfel de echipe mobile trebuie să fie organizate, coordonate și sprijinite din punct de vedere al resurselor umane, materiale și financiare de către consiliile locale/județene.

Protecția femeii abuzate. Intervenția de urgență în caz de violență domestică. Componența echipelor mobile

Alcătuirea acestor echipe mobile va fi stabilită prin hotărâri de consiliu. Așa cum spuneam mai sus, ele vor fi formate, în primul rând, din reprezentanți ai serviciilor publice de asistență socială și de protecția copilului. Dar componența poate fi extinsă, tot prin hotărâre, pentru a include:

  • reprezentanți ai poliției locale, ai serviciului public de asistență medicală comunitară;
    alți specialiști din aparatul propriu;
  • reprezentanți ai diferiților furnizori privați de servicii sociale;
  • voluntari;
  • reprezentanți ai diferitelor culte religioase reprezentative din plan local;
  • reprezentanți ai unor asociații/fundații etc.

Ce atribuții au aceste echipe

În mare, despre atribuțiile acestor echipe Ordinul recent publicat prevede o listă lungă de atribuții în sarcina acestor echipe mobile:

  • verificarea semnalărilor de violență domestică;
  • evaluarea inițială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza unei fișe de evaluare al cărei model este atașat ordinului și care conține numeroase întrebări;
  • informarea și consilierea victimelor; spre exemplu, li se vor prezenta drepturile și măsurile de protecție de care ar putea beneficia, posibilitatea de a cere și obține un ordin de protecție ș.a.;
  • îndrumarea victimelor către serviciile sociale existente, adecvate nevoilor lor;
  • colaborarea cu serviciile de asistență medicală;
  • asigurarea măsurilor de protecție socială necesare;
  • asigurarea măsurilor necesare pentru depășirea riscului imediat: de exemplu, transportarea victimei la spital, sesizarea organelor de urmărire penală.

Mai nou, victimele violențelor domestice pot cere direct de la polițist un ordin de protecție provizoriu, fără să mai aștepte unul obișnuit, încuviințat de judecător. Modelul de ordin de protecție provizoriu și instrucțiunile sale au fost oficializate de curând. 

SURSA: avocatnet.ro

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()