Lista de cumpărături pentru bebeluș. La prima sarcină, emoțiile și, desigur, bugetul sunt cele care decid ce se găsește pe lista de cumpărături pentru venirea bebelușului. Lipsa de experiență te face să pleci urechea la recomandările tuturor, fără prea multe filtre. La bebe doi, raționalul ia locul emoțiilor. Pe de o parte, pentru că există deja o experiență personală, pe de alta, bugetul părinților se împarte la doi copii. Ce am luat diferit pentru venirea celui de-al doilea copil față de primul?
Fără a face o listă de cumpărături exhaustivă pentru primul an al bebelușului, voi trece în revistă doar lucrurile la care am renunțat a le cumpăra sau pe care le-am luat, dar altfel.
Lista de cumpărături pentru bebeluș: Ce nu am mai luat/nu am mai acceptat să primim
Salteluță de înfășat și comodă pe care să ținem salteluța – Pe ambele le-am primit spre folosire la primul copil și le-am returnat când bebelușul crescuse. Pentru al doilea nu am considerat necesar să le cumpărăm.
Salteluța de înfășat este foarte bine înlocuită de aleze, iar noaptea când trebuie să schimbi bebelușul, iar tu ești epuizată de atâtea treziri, chiar nu îți arde să te ridici și să schimbi copilul pe comoda pe care stă salteluța, ci îl schimbi direct pe pat, cât poți de repede, dar fin, ca să nu îți fugă somnul și să nu trezești definitiv nici bobocelul semiadormit.
E adevărat că, de obicei, comodele au și sertare și chiar spațiu pentru cădiță. Dar, din experiența mea, cădița nu am folosit-o deloc, pentru că e complicat să o umpli cu apă și apoi să o golești, dacă nu o ții în baie (deci e o parte incomodă a comodei ;)), iar sertarele sunt utile pentru a ține lucrurile bebelușului. Însă, dacă aveți un spațiu redus, cum sunt multe dintre apartamentele noastre, ai nevoie de mobilier universal în casă, și nu foarte legat ca aspect de tematica copilăriei, deci orice dulap sau noptieră poate tine loc de spațiu de depozitare.
Coșul special pentru scutece
– Aceasta cred că este vârful în topului de lucruri inutile în casă. Soțul meu a cumpărat acest produs luat de valul bucuriei de a avea copil și foarte repede obiectul și-a arătat inutilitatea.
La o primă vedere, pentru niște părinți în premieră, coșul este o mega invenție. Pui scutecul, învârți de manivelă și voila! a fost izolat în pungă și nu mai miroase. Doar că, până la diversificare, scutecele bebelușilor alăptați nu prea miros.
În plus, pentru acest coș ai nevoie de punga speciala, iar aceasta este o consumabilă și, pe termen lung, adunand rolă cu rolă, iese destul de scump. Scutecele mirositoare pot fi foarte bine depozitate și în pungi individuale obișnuite, iar coșul de gunoi din casă trebuie scos cât mai des, nu neapărat din motove de miros, ci din raționamente de igienă.
Cântarul pentru bebeluși
– prima dată l-am primit cu împrumut și, ca să fiu sinceră până la capăt, la început îl foloseam zilnic, când m-am mai relaxat și am văzut că bebelușul ia în greutate, l-am utilizat săptămânal, apoi lunar.
Deși este un obiect util, e și un factor de stres în casă, mai ales dacă mama alăptează. Aceasta deoarece, de la o zi la alta, pot să nu se vadă creșteri în greutate, sau, dacă bebelușul a făcut pipi sau caca înainte, pot apărea chiar scăderi care ar putea alarma o mamă începătoare. Să nu mai amintesc de tentația de a efectua ”proba suptului”.
Deci, urmărirea ca bebelușul să ude scutece și cântărirea la o săptămână-două la început și apoi lunar sunt mult mai sănătoase pentru psihicul matern, iar verificarea greutății se poate face foarte bine la cabinetul medicului de familie.
Lista de cumpărături pentru bebeluș: Ce obiecte am folosit, dar sub altă formă
Patul bebelușului – și prima și a doua oară am optat pentru pat pliabil, cu două niveluri. Pe deoparte, pentru că, dacă plecăm undeva îl putem lua cu noi, iar copilul doarme în patul pe care îl cunoaște, pe de alta, atunci când și nu mai ai nevoie de el, îl poți plia și pune la balcon până găsești ce să faci cu el, deci nu îți ocupă spațiul.
Diferența între pătuțurile folosite de noi a fost în dimensiuni. Pentru primul am luat un pat mai voluminos, cu barele de la colțuri curbate (în care încăpea o saltea de 120x70cm), ceea ce îngreuna circulația în jurul lui, camera noastră fiind destul de mică.
Pentru al doilea, am luat un pat pliabil de dimensiuni standard (saltea de 120×60), cu bare drepte. Alegerea a fost mult mai bună, iar copilul încape la fel de bine, mai ales că nu folosesc patul ca loc de joacă, ci exclusiv ca spațiu de dormit.
Salteaua pentru pat
– Deși patul vine cu o salteluță de 2 cm, am cumpărat și una suplimentară. La primul copil am cumpărat-o după ce murdărise salteaua originală, iar când am incercat să o spăl, s-a stricat definitiv, pentru că în interior, sub stratul moale era din carton.
A fost mai greu să găsesc o saltea pentru dimensiunile 120-70, așa cum era patul, iar când plecam undeva, doar ea ocupa jumătate de mașină. A doua oară, pentru un pat standard, găsirea saltelei nu a mai fost o problemă. Mai mult, am cumpărat o salteluță care se pliază în trei și o pot lua cu noi atunci când plecăm de acasă câteva nopți, fără să mai ocupe prea mult loc în mașina plină deja cu lucruri pentru doi copii.
Scaunul de masă
– Inițial, pentru al doilea copil crezusem că aș putea să mă descurc doar cu o husă de călătorie, care se așază pe speteaza scaunului de adult și prinde copilul ca într-un marsupiu, dar, la șase luni când am început diversificarea, bebelușul se simțea mai stabil în brațe, în același timp, din lipsa contactului vizual cu mama, nu era foarte interesat de mâncare.
Așa că, am decis să iau totuși un scaun de diversificare. Diferit în alegerea mea a fost că am optat pentru un scaun din plastic fără husă. Aceasta deoarece, inevitabil, scaunul se murdărește cu mâncare, iar husa, spălată de mai multe ori, se deteriorează.
Așa, un scaun de plastic e mult mai ușor de curățat și de întreținut, iar pentru comoditate, pun o pernuță sub fundulețul copilului. În plus, după o bună igeinizare, va putea fi dat în stare foarte bună altui copil.
Căruciorul 3 în 1
Acestei liste aș adăuga și căruciorul 3 în 1. E adevărat, era irațional să luăm altul, dacă aveam deja unul în stare foarte bună, dar, dacă ar fi să cumpăr prima dată un cărucior, aș fi mai atentă la mai multe criterii:
– Să fie ușor – noi locuim la etajul doi în bloc fără lift, așa că, am urcat și coborât landoul într-o mână și copilul în alta, sau copilul în landou de nenumărate ori. De fiecare dată mi-am dorit să am un landou măcar puțin mai ușor.
– Să nu fie atât de voluminos – căruciorul meu are roți mari și cadru masiv, acestea oferă destul de multă stabilitate și amortizare când mergem pe trotuarele accidentate ale orașului, însă acest avantaj vine cu o problemă și anume că un asemenea cadru ocupă tot portbagajul, iar într-un taxi cu butelie nici nu încape.
– Să poată fi montat cu o singură mână – dacă ești o mamă care are parte de ajutor în permanență, niciuna dintre aceste caracteristici nu sunt importante, dar dacă, de cele mai multe ori, totul trebuie să faci singură atunci ai nevoie să poți asambla ușor căruciorul cu o singură mână, căci în a doua vei ține copilul.
Acestea au fost câteva dintre modificările pe care le-am făcut în lista noastră de cumpărături pentru al doilea bebeluș. Lista voastră cum arată?
