Vocea ta: „Nu sunt aici să aduc magia copilăriei!”

magia copilăriei

Este acum un curent de parenting care are în centrul său magia copilăriei. Aud peste tot ”să le facem viața magică ăstora mici!” Păi eu nu sunt vrăjitoare (poate doar când sunt prea multe jucării aruncate prin casă capăt o alură mistică în timp ce explic cum e cu curățenia!), nici magician, nici zână. Eu sunt mama copiilor mei și nu sunt aici ca să le fac viața magică.

Cred că rolul meu este să îi hrănesc, să îi îmbrac, să îi iubesc. Mă strădui să le ofer oportunități de educație, creștere și distracție. Sunt aici pentru ei să îi sprijin când au nevoie, să îi las să încerce, să îi las să greșească.

Dar magia copilăriei? Ea nu este în fișa postului. Nu este ca și cum ar trebui să bifez în agendă că am făcut azi ceva magic, cum fac cu programarea la dentist sau la vaccin. Nu este ca un învățatul la oliță, care odată reușit uiți de el și treci mai departe.

Cred că le facem un deserviciu copiilor noștri când le tot spunem că viața lor trebuie să fie o lungă înșiruire de momente magice. Insistăm că toată copilăria lor este o lungă listă de dorințe pe care trebuie să le îndeplinim: excursie la Disneyland, ultimul model de tabletă, toate jucăriile din toate reclamele de pe toate posturile de televiziune, orice animal își doresc.

Magia copilăriei nu stă în cadouri și excursii

Normal că toate astea sunt plăcute și pot avea și un soi de magie. Nu îți zic acum să anulezi toate concediile, să îl interzici pe Moș Crăciun și să tai de pe listă orice lucru și-ar dori copilul. Daaar…dacă toată viața este un șir de întâmplări magice atunci unde mai este magia? Devin lucruri banale!

Cred că ăștia mici au nevoie să învețe să găsească extraordinarul în lucruri simple. Cum am găsit o broască țestoasă care traversa strada și-am coborât toți din mașină să o vedem, să ”vorbim cu ea”, bucuria de a învăța să mergi pe bicicletă, bătăile cu perne, o carte care te fură pentru câteva ore.

Copiii au nevoie să înțeleagă că uneori un lucru simplu, chiar asta este. Până la urmă viața implică și activități care nu sunt tocmai magice: dusul gunoiului, temele, pusul mesei. Magia este special tocmai că se întâmplă foarte rar.

Copiii simt singuri magia. Să nu le luăm asta!

Viața este plină de momente în care ne și plictisim sau, pur și simplu nu ne place ce facem, sau facem lucruri doar pentru că trebuie. Nu cred că li se întâmplă nimic rău copiilor dacă din când în când stau în camera lor și își fac de lucru, fiind responsabili de propria distracție.

Evident, este o provocare să le spui ”fără televizor, fără tabletă, fără telefon” mai ales când sunt deja măricei și să auzi din 5 în 5 minute ”dar nu am ce să fac” sau ”mă plictisesc”. Tocmai ăsta este farmecul: să devină creativi și să găsească soluții. Sunt convinsă că la un moment dat vor găsi o carte de citit, un joc de jucat, o foaie de desenat.

Magia se întâmplă pe neprevăzute atunci când privim cu alți ochi viața noastră de zi cu zi. Uneori apar lucruri care își taie respirația de emoție, trebuie doar să deschizi ochii larg și să vezi ce se întâmplă în jurul tău.

Ce este și mai frumos în toată treaba asta este că uităm că în micuții noștri au un simț anume care depistează extraordinarul în lucrurile banale. Probabil că noi, părinții, suntem prea preocupați să le creem momente magice folosindu-ne de card și pierdem din vedere adevărata magie a copilăriei.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()