„Eu nu port botniță, ci mască de protecție! Dacă ai purta-o și tu, ne-am putea creste copiii în normalitate”

legenda botnitei
Legenda botnitei îndepărtează momentul în care copiinoștri vor putea avea din nou o viață normală.

Legenda ”botniței” crește ca Făt frumos din povești cu fiecare om care alege să se răzbune ca măgarul pe sat. În loc să-și folosească energia pentru a se proteja și a se imuniza, sunt oameni care se răzbună pe pandemie tocmai invers: o neagă și refuză să respecte norme simple care ar trimite virusul de unde a venit, adică la liliacul chinezesc.

Deodată, toată lumea are drepturi, și nu oricum, ci universale, cum ar fi cel la libertate. Ce are libertatea cu purtarea măștii mă chinui să înțeleg de când a început pandemia. Fiu-meu era trist aseară, ba chiar a avut o cădere nervoasă: „m-am săturat de Coronavirusul ăsta! Vreau să fie totul normal ca înainte, vreau să mi se vadă gurița când vorbesc cu cineva, vreau să nu mai port mască prea mult timp! Dacă oamenii purtau mască, poate până acum scăpam de pandemie”.

Până aici! Dacă v-ați pus cu fiu-meu, v-ați pus cu mine! Pentru ca fiul meu să trăiască într-o lume normală, sunt în stare de multe lucruri. Arma mea e cuvântul, așa că am să vă împușc pe unde vă prind, cu vorbe care să vă trezească la realitate.

Legenda botniței s-a născut pe Facebook

Păi unde mai umblă slobode miturile urbane dacă nu în împărăția rețelelor sociale, unde fiecare este profet pe contul lui? Când profetul are atât de multe argumente, studii și filmulețe reprobabile, iaca își face grup și strânge adepți, care mai de care mai documentat și mai înverșunat.

Legenda spune că oamenii s-au supărat că trebuie să poarte mască. Și s-au necăjit atât de tare, încât și-au imaginat că sunt niște pitbulli cărora statul, OMS-ul ori Zeul Virusurilor le-a pus „botniță” la gură. Deodată, libertatea de exprimare și de alegere au fost suprimate de o bucată de pânză care stă agățată de urechi când dai de alți „botnițari”.

Le-am citit argumentele, le-am văzut filmulețele, le-am simțit mânia și parcă m-a luat frica. La început, am crezut că este o glumă, cum sunt meme-urile alea de pe net la care râdem indiferent dacă sunt obscene, despre tinerețea fără bătrânețe a lui Iliescu ori altă idee despre care poți scrie două vorbe amuzante.

Din păcate, legenda botniței este cât se poate de reală, este un fenomen național, chiar internațional aș îndrăzni să spun. Iar oamenii care o duc mai departe prin viu grai sau cu fiecare share dat transmit un mesaj cât se poate de periculos: că pandemia este o invenție, că totul este o mare conspirație mondială, iar purtatul măștii este semn al slugărniciei față de stat și față de reguli.

Da, nu mint când spun asta! În unele locuri, dacă cineva cu mască încearcă să deschidă gura, este numit pe loc sclav și rejectat din discuție. Oameni buni, v-ați gândit o clipă ce se întâmplă cu mesajul acesta legendar odată ajuns în urechile copiilor voștri?

Ce urmări poate avea legenda botniței asupra copiilor

În timp ce fiu-meu și cu mine, botnițari de carieră de câteva luni încoace, încercăm să facem educație igienico-sanitară pe unde mergem, cu blândețea de rigoare, să nu ne-o furăm, că stăm într-un cartier mai puțin verde al sectorului 5, copiii aud același mesaj plin de ură în fiecare zi.

Opriți-vă o clipă, vă rog! Copiii nu vor crește nici mai puternici, nici mai cu moț, nici cu drepturile-n băț. Copiii vor crește fără respect de lege și autoritate, fără puterea de a conștientiza un pericol, fără capacitatea de a-și apăra propria familie la vârsta maturității de un pericol iminent cum trăim noi la ora actuală.

Iar ai noștri, numiți și „copii de botnițari” vor trăi mereu un dublu pericol: al pandemiei și al societății ostile. Strigați „jos Dictatura”? Înseamnă că nu erați pe planeta asta la Revoluția din 89, n-ați stat la cozi după o sticlă de lapte, nu v-ați dus cu cheia de gât la școală, n-ați recitat poezii cu Tovarășu la serbarea de sfârșit de ani și nu vă uitați pe geam după Moș Gerilă. Atunci era Dictatură, când ți se băga pumnul în gură dacă ziceai ceva de Ceaușescu.

„Jos Dictatura” au strigat unii acum 30 de ani, care chiar erau bolnavi de la atâtea constrângeri. Tu nu porți mască și înjuri autoritățile, te compari cu unu care a luat un glonț în piept ca tu să-ți poți face hatârul și să strigi după mine ori după copilul meu că suntem „botnițari”? Nu, stimabile, lasă armele jos și hai dăm mână cu mână (cu mănuși, evident!) și să ne creștem copiii într-o țară sănătoasă și la cap și la trup!

Legenda botniței iar ne-a tăiat țara în două

Oare o să reușim vreodată să ajungem la un consens național? Oare dacă ar veni extratereștrii să ne răpească unii ar striga „Evrika” și alții ar spune că au halucinații? Oare copiii noștri vor trăi mereu în confuzia unui alb-negru social? Probabil că da!

Să facem un exercițiu de imaginație: la terapie intensivă se întâlnește un dac liber ce a refuzat să poate mască cu unul cuminte, care a încercat să respecte pe cât posibil regulile. Oare ce și-ar spune? Cum ar fi conversația dintre doi oameni cu mentalități diferite ajunși într-o situație critică? Și-ar cere dacul iertare că ar fi putut preveni acea întâlnire dacă ar fi purtat mască și ar fi respectat distanța recomandată?

Am ajuns la  peste 3000 de noi cazuri pe zi și am obosit să conving oameni că pandemia este reală și oricare dintre noi poate îngroșa statisticile în curând. Au apărut cazuri și în școli și riscă să intre toate în scenariul roșu, iar răspândirea virusului deja nu mai stă în mâinile autorităților, ci în ale noastre.

Eu îmi doresc să mă trezesc într-o dimineață a lui 2021 și să-i spun copilului meu că este în siguranță și de azi nu va mai putea mască și are voie să-și cheme prietenii la el și să meargă la film.

Lasă-mă să-i ofer asta copilului meu, te rog! Nu duce acea dimineață în 2025! Copilul meu nu merită asta, nici eu, pentru că n-am făcut rabat de la reguli nici măcar o clipă, ba chiar am și exagerat din dorința de a-i ocroti pe cei din jur.

Nu trebuie să circule poliția în civil printre voi ca să înțelegem că-n această perioadă dreptul la sănătate ni-l încălcăm singuri când alegem să ignorăm sfaturi simple.

#poartămască, de dragul copiilor noștri!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()