Toată familia este importantă

Gabriela Maalouf
gabriela-maalouf-totul-despre-mame

De foarte multe ori, la finalul cursurilor de parenting pe care le susțin, primesc următoarea concluzie și întrebare:

” Mi s-au părut extrem de interesante și utile informațiile primite! Sunt convins/ă că voi putea avea o abordare nouă și că va exista o diferență de relaționare! Dar ce ne facem cu restul familiei? Soțul/soția nici nu vrea să audă de așa ceva! Nu mai vorbim de bunici….îi răsfață excesiv, nici nu ne mai înțelegem cu ei după! Sau continuă cu stilul lor de a-i rușina sau pedepsi! Degeaba schimb eu ceva,dacă restul face exact pe dos. ”

Nimic mai simplu! Nu putem merge pe premisa că dacă totul este împotriva noastră, atunci să renunțăm și noi la bunele practici, căci sunt în zadar! Este ca și cum am spune că e în regulă să fumăm, că oricum e aerul poluat! Micile diferențe chiar fac o diferență majoră, iar dacă vorbim despre schimbările în plan emoțional, atunci rezultatul este cu adevărat vizibil.

Copiii nu au nevoie de o familie perfectă lângă ei pentru că nu vor trăia într-o lume absolută. Ar fi ideal ca toți membri familiei să urmeze un plan de dezvoltare personală, pentru a se putea transforma în cea mai bună persoană pentru ei însăși. Doar fiind cea mai bună persoană pentru tine însuți, poți fi cea mai bună mamă, cel mai bun tată pentru copilul tău. Doar iubindu-ne conștient sinele, putem da dragoste și respect mai departe.

Apoi, ar trebui să visăm că ai noștri micuți vor intra direct într-o lume fără cusur, unde toată lumea este în pace cu propriul sine și lucrurile vor merge strună.

Deocamdată, realitatea este alta! Copiii ajung la grădiniță, școală, anturaj și lumea le prezintă altceva, diverse tipologii umane, unele mai bune, altele mai puțin plăcute. Necunoscând o gamă variată de tipologii, copiii vor avea un șoc, când vor decoperi că nu toată lumea este deschisă în a împărți cu ei, în a le vorbi pe un anume ton, în a le oferi un mediu propice dezvoltării lor.

Nu cred în desensibilizarea prin expunere la stimuli, adică să aruncăm copilul în apă, să îl scăpăm de frica de apă. Există o grămadă de alte metode, mai puțin brutale! Cu toate acestea, când vine vorba de integrarea în societatea în care trăim astăzi, prezentarea tipologiilor este necesară! Spun prezentarea, iar nu resemnarea cu acestea, pentru că, sub nicio formă, adaptarea la o societate bolnava nu va fi un semn de sănătate!

Ce spun, mai exact?

Copiii au nevoie de minim o persoană-rădăcină în familie, care, de preferat, este mama! Mama este ancora la care ei vor veni mereu, pentru că ea este afectiv stabilă, pregătită pentru bandajarea rănilor emoționale, persoana care știe ce are de făcut. Celelalte tipologii din familie nu trebuie decât prezentate, explorate, pentru a știi mai târziu cum se poate relaționa cu o astfel de persoană. Evident, nu acceptăm nimic abuziv- bătaie, șantaj emoțional, înjurături!

În jurul copiilor mei s-au preumblat multe tipologii. Nu i-am îndepărtat, speriată fiind de eventualele traume. Nici pe departe! Am discutat despre oamenii care acționează diferit, în anume situații, despre posibilitatea de a mai întâlni modelul acela și în alte părți, gen grădiniță, școală și despre cum ar trebui să gestionăm relaționarea noatră cu ei.

Acum, când întâlnesc persoane care îi etichetează, îi rușinează, îi pedepsesc, etc. nu mai plâng și nu se mai supără. Vin la mine și îmi spun: ” Uite, mami, așa știu ei să facă. E în regulă, noi știm cum suntem!” Ba chiar ziceau la un moment dat, râzând: ” Iar a venit Balaurul!”

Așadar, nu este în regulă să ne stresăm despre plecarea copiilor la bunici, despre statul acasă cu celălalt părinte! Este firesc, face parte din explorarea lumii care îi înconjoară! Rolul nostru este de a le oferi varianta, modelul emoțional potrivit! Sunt suficient de inteligenți să imite comportamentul adecvat și să le diferențieze pe celelalte, să le gestioneze în felul lor propriu. Trebuie să fim doar răbdători și încrezători!  Chiar dacă la un moment dat imită și comportamente neplăcute, face parte tot din experimentarea și învățarea lor, în ritmul fiecăruia. Vor vedea singuri despre ce este vorba și vor înceta, rămânând inspirați de comportamentul persoanei care le aduce liniște.

Nu îndepărtarea de anumite persoane este soluția, ci susținerea lor în înțelegerea comportamentului acestora și mai ales, deprinderea de a relaționa, în diverse ipostaze, cu anumite tipologii.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa