Vocea ta: 4 idei de activităţi de conectare şi un bonus

La ce activități de conectare recurgem în momente grele

Ultimele săptămâni au stat în umbra #colectiv. Nu am putut scrie nimic, întrucât mi se păreau lucruri prea mărunte, să scriu despre dezvoltarea copiilor, sau despre cum am scăpat de scutece, de varicelă sau de urlete la spălat pe cap. Prea mărunte pentru drama prin care trecem cu toţii. Da, şi eu, deşi nu am fost acolo şi nu am un apropiat care să fi fost.

Tragediile mă afectează altfel

Totuşi, de când sunt mamă, aceste tragedii mă afectează în alt mod, şi nu la ideea că puteam fi eu acolo sau copiii mei, ci pur şi simplu plâng durerea lor.

În acest context, am simţit nevoia de mai multă conectare cu ai mei copii şi cele patru activități care ne-au ajutat s-o obţinem:

Joc de conectare şi de putere – De-a prinselea: eu îi alerg să îi prind, ei sar canapeaua şi evadează. Dacă îi prind, îi las să îmi alunece printre degete, şi apoi fac mare caz de faptul că au scăpat. După 20 minute de alergat eu sunt lată, ei trag de mine să îi prind.

Cititul împreună: mai nou Vlad care ştie poveşti şi diafilme pe de rost ne “citeşte” el povestea sau o parte a ei, după voia proprie. În plus, aleg mereu cartea, diafilmul pe care să le citim. De citit am mai scris aici.

Boardgames: moşul de anul trecut ne-a adus două, pe care abia acum le-am scos, întrucât am ajuns şi la vârsta la care ne putem concentra să le jucăm. Au devenit o fascinaţie pentru copii şi punem accent pe a juca corect, respectându-i pe ceilalţi jucători.Jucăm în 4 sau 2 câte 2, întrucât unul din ele este mai avansat şi depăşeşte nivelul de răbdare pe care îl are Mara 🙂

Iubeala zilnică care ne ajută să începem ziua cu dreptul şi fără dezbateri la plecatul de acasă la grădi: în fiecare dimineaţă, ne “înghiţim gălbenuşul” împreună, lenevind în pat; ne gâdilăm, ne îmbrăţişăm, ne iubim, ne dăm jos când suntem gata.

Și bonusul:

Atunci când mă văzut că plâng (citind o ştire despre Colectiv ca exemplu recent), au venit ei către mine, cerându-mi detalii şi încercând să mă aline cu îmbrăţişări şi “pupe” (aka pupicuri).

Avem doi copii empatici, deci printre imperfecţiunile noastre, trebuie să fi făcut şi ceva bine.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație