Vocea ta: Când crezi că le ştii pe toate

Oare chiar putem ajunge să le știm pe toate?

tinereteCred că oamenii au devenit mai degrabă grăbiți în a afirma lucruri fără a gândi cum o fac sau dacă e locul sau momentul pentru anumite discuții. Uneori, mi se par chiar deschiși la judecată, când nu cunosc oricum prea multe detalii. În lumea părinților, puțini trec pe lângă etapa asta. Recunosc, fără pic de mândrie, am fost și eu pe acolo.

Dar de unde știu eu, un străin, luptele unei mame?

Când David avea câteva luni și mi se părea mie că gata, le știu pe toate, judecam des, de cele mai multe ori în gând, dar o făceam. Când auzeam un bebeluș plângând în căruț, mai întâi credeam că nu-i place acolo și vrea purtat cum fac eu cu David, mai târziu am înțeles că poate nu e tocmai așa, poate nici purtat nu-i place, poate are alte supărări, poate într-un marsupiu nu stă deloc, poate cine știe ce o mai fi.

Când vedeam bebeluși hrăniți cu biberonul gândeam că mama a renunțat la lupta grea pe care am dus-o eu. Dar de unde știu eu, un străin, luptele ei? Când vedeam copiii mici mâncând covrigi gândeam că nu e în regulă asta, e vreme mai târziu și pentru ei, apoi, am înțeles că nu știu eu ce vârstă au oricum, cât de des sau nu ronțăie așa și în fond, nici nu-i treaba mea câtă vreme acțiunile celor din jur nu mă afectează pe mine, sau pe copilul meu.

Când întâlneam copii care vorbeau doar câteva cuvinte și ele stâlcite aveam tendința de a crede că ceva e în neregulă, fie în dezvoltarea lor, fie în modul în care au fost crescuți, predominant cu televizor și tabletă. Nici acum nu exclud total variantele astea, dar după exemplul unor copii apropiați care au fost leneși în ale vorbitului, aparent fără motivele de mai sus, nu mai sar așa repede la judecăți.

Singur, tonul face muzica. Chiar și așa, mulți aud doar versurile

Erau momente când intram în tot felul de discuții în care îmi exprimam cu patos punctul de vedere. La un moment dat, m-am oprit. Încă am idei personale la care țin dar prefer ca mai întâi să mă gândesc dacă ceea ce spun ajută persoana cu care discut și dacă nu cumva o face să se simtă inconfortabil. Singur, tonul face muzica, chiar și așa mulți aud doar versurile. Mai calc și strâmb, dar fără intenție.

Îmi amintesc că avea David câteva luni și mă plimbam cu el în marsupiu împreună cu o prietenă și fetița ei. Ne-am întâlnit cu o altă mămică pe care nu o mai văzusem, dar pe care o cunoștea prietena mea. Din discuții în discuții m-a luat avântul să afirm că “mă bucur când întâlnesc mame care alăptează, parcă sunt tot mai rare”. Nu știu cum pricepusem eu în dungi, dar mămica respectivă își hrănea bebelușul cu lapte praf. Am murit de rușine și mi-a părut rău de situația creată. Încă îmi pare rău. Textul continuă mai jos

Să trecem informațiile prin 3 filtre: adevărul, binele și folosința

Cât despre bârfele de care te ferești anevoios și avalanșa de informații de tot felul, din toate părțile, despre oameni care cu greu își mai pot ascunde secretele am rezolvat-o mai ușor. Respect testul lui Socrate, numit Testul celor Trei. Să trecem informațiile prin trei filtre: al Adevărului, al Binelui și al Folosinței. Se spune că atunci când o cunoștință a vrut să-i povestească lui Socrate lucruri despre un student al său, acesta i-a cerut ca înainte de a spune ceva, să treacă informaţia prin cele trei filtre.

Dacă nu eşti sigur că este adevărată, dacă nu spui un lucru de bine sau nu îi face un bine persoanei care aude și dacă nu este utilă atunci nu merită formulată. Și ofer sfaturi doar celor care mi le solicită, sau cu blândețe, doar atunci când simt că e musai, musai să povestesc din experiența mea. În rest, nu intru cu bocancii în viața oamenilor din jurul meu.

În schimb, am subiecte despre care încă scriu cu patos pentru că online e foarte simplu să dai ”shutdown”. Nu-ți place ce citești, simplu, nu mai citești. În schimb, când discuți față în față cu cineva, mai greu te întorci brusc și pleci, dacă nu-ți convine subiectul. Și scriu mai ales din dorința de a schimba din mentalitățile care ne fac copiii să crească în suferință, cum ar fi de exemplu bătaia, dar și aici mă abțin de multe ori să dau sfaturi necerute oamenilor apropiați. Poate chiar nu vor să mă audă că de citit știu că o fac, așa că îmi cunosc destul punctul de vedere.

 

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație