Bucuria este un termen abstract, care înseamnă altceva pentru fiecare în parte
Bucuria mea este diferită de cea a soțului, copiilor etc. Cu siguranță, fiecare copil este unic și îl bucură altceva. Dacă nu conștientizăm acest fapt, se pot naște multe frustrări. Ne simțim dezamăgiți când ai noștri copii nu se bucură de un anumit cadou, petrecere sau alte lucruri pe care le oferim cu toată dragostea. Intenția este pozitivă și cu toate astea dăm greș și ne trezim acuzându-i pe copii de nerecunostință.
„Fac atâtea pentru tine și tu tot nemulțumit ești!”
Mie mama îmi zicea câteodată că așa m-am născut eu: nemulțumită. Dacă m-ar fi întrebat, în schimb, ce vreau, ce mă face pe mine fericită…
Despre oricine ar fi vorba, despre orice relație vorbim: sot-soție, părinte-copil, cheia de a face pe cineva fericit este simpla întrebare: „Ce îți dorești? Ce te face pe tine fericit?” Poate soția nu vrea flori și nici copilul jucării scumpe, poate altceva îi este drag, îmbucurător sufletului lui.
Bucuria se învață
Cu toate că bucuria este atât de personală, de foarte multe ori se învață. Copiii văd ce îi face fericiți pe ai lor părinți sau, mai bine zis, împrumută comportamentul lor. Cu mare părere de rău, am văzut, în ultima perioadă copii pe care doar competiția îi face fericiți. Falsa impresie că sunt bucuroși, pentru că la finalul zilei sunt din ce în ce mai deprimați.
Trăim în lumea asta competitivă, unde copiii văd, încă din scutece, părinti care vor ce au alții, părinți care le fac training sa doarmă mai repede decât copilul vecinei, sa mănânce mai mult, să doarmă mai bine, să știe mai multe limbi străine.
Când eram eu copil, bucuria mea era bucuria prietenilor mei și viceversa
Astăzi aud: „Și ce dacă ai tu aia, eu am mai mult, mai frumos, nu imi pasă ce ai tu. Și ce dacă ai reușit, și ce dacă ai un cățel, o să-l bat până moare!”
Îmi amintesc clar ca lumina zilei că nu am fost încercată de invidie când eram mică, o lăudam pe prietena mea că era campioană la gimnastică, că de abia așteptam să mă duc la vecinul să mă joc cu cățelul, bucuria noastră era un întreg și era puternică.
Bucuria colectivă poate vindeca, pentru că te poți bucura de lucruri pe care nu le ai sau nu ți le permiți sau de care nu ești abil. Dar sinergia dintre tine și familie, prieteni îți poate aduce fericire și poate da cadou fericire altora.
Nu suntem într-o competiție, lecția pe care noi oamenii trebuie să o învățăm este conviețuirea, ce poate aduce fericire când nouă ni se pare greu.
Îți place să scrii și vrei să împărtășești gândurile și experiențele tale nu numai prietenilor, ci și lumii întregi? Scrie-ne pe [email protected] și poți deveni una dintre vocile TOTUL DESPRE MAME!
