Vocea ta: Nu putem schimba lumea, dar ne putem schimba noi

Mihaela Manea

Trebuie să admitem că nu putem schimba lumea

Sunt marcată de câtă violență există pe pământ, de câtă răutate fără limite pot fi capabili unii oameni. Nu trebuie să te uiți la un film de groază pentru a înțelege cum arată disperarea, e suficient să dai drumul la televizor și să te imaginezi în locul celor care o trăiesc zilele acestea în urma noilor atentate teroriste.

Sau poate că filmele cu violență au rolul lor, de a ne obișnui cu scene teribile astfel încât atunci când ele se întâmplă în realitate să nu ni se mai pară ciudat, să asistăm la ele ca la un film, ca la un spectacol și sperăm doar să nu ni se întâmple și nouă.

Mă întreb când se vor opri

Eu nu mă pot obișnui cu așa ceva și nu înțeleg cum cineva poate avea idealuri atât de josnice, de meschine. Deși scenele de violență se repetă din ce în ce mai des și își fac loc din ce în ce mai des în programul canalelor de știri mă întreb când se vor opri? Ce putem face pentru a fi pace, liniște și iubire pe pământ?
Nu putem schimba lumea întreagă, nu putem să controlăm ce se întâmplă cu alți oameni, dar putem să ne schimbăm noi, putem să controlăm ce se întâmplă în interiorul nostru, în sufletul nostru. Putem să ne controlăm gândurile, vorbele, energiile emise și să oferim un exemplu pozitiv copiilor noștri. Toate alegerile pe care le facem au numite urmări, pozitive sau negative, depinde de natura acestor alegeri.

Nu mi-aș fi imaginat vreodată că terorismul va fi subiect de discuție între mame.

Imaginea mea ideală este aceea în care mamele discută despre scutece, despre diversificare și ce poveste să le mai citească seară puiuților lor. Dar lumea în care trăim nu este doar „lapte și miere” și poate rolul cel mai important în menținerea păcii, a stabilității pe pământ îl au mamele. Da, mamele pot schimba generații. Dacă își țin copiii în brațe și îi mângâie și îi învață de mici să ierte și să își ceară iertare, să iubească și să se lase iubiți, să ajute fără să ceară ceva în schimb.

Oare oamenii care au comis toate aceste orori au fost ținuți în brațe de mamele lor, au fost iubiți?

Nu știu… Însă cred că iubirea este cea mai mare virtute pe care o mamă o poate transmite copiilor săi. Iubirea nu este o materie pe care o poți învăța dintr-un manual, la școală ci un sentiment care se trăiește. Și cine poate fi mai aproape de un copil așa cum este mama lui?

Așadar, dragi mame din această țară minunată, dragi mame din toată lumea luați-vă copiii în brațe, arătați-le că-i iubiți chiar și atunci când greșesc, învățați-i să treacă peste încercările lor cu optimism, cu blândețe. Arătați-le cum să se poarte cu cei din jurul lor, cu atenție și cu grijă. Jucați-vă împreună cu ei pentru că atunci când sunt mici jocul este universul lor și este cea mai bună metodă de a-i cunoaște și de a vă apropia de ei. Prin joc ajungem mai repede la sufletul lor, sunt mai receptivi, mai deschiși. Chiar și atunci când se joacă cu jucării violente, gen pistoale și soldați, stați lângă ei pentru că atunci puteți să vă dați seamă cu adevărat cum percep ei violența și cum vor reacționa mai târziu în situații limită.

Nu lăsați violența sau imaginea despre violență să fie ceva firesc în viața copiilor voștri.

Fiți alături de ei când se uită la desene animate, când se joacă cu prietenii lor și oferiți-le ajutorul vostru când au nevoie de el. Manifestați frumusețea, bunătatea și blândețea, calități necesare unei lumi cu iubire și bucurie, nu cu frică și tristețe.

Citește și Când lumea doare.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa