Vocea ta: Să învățăm de la copiii noștri!

Să învățăm de la copiii noștri ceea ce și noi știam, dar am uitat.

Am fost la sfârșitul săptămânii trecute la munte, într-o mini vacanță cu toată familia pentru a sărbători ziua familiei. Dacă cu primul copil ne-a fost ușor să păstrăm tradiția de a ieși din când în când din București, cu trei copii ne-a fost mai greu să ne mobilizăm să plecăm undeva. Însă acum am zis că este timpul să lăsăm comoditatea la o parte și ne-am alăturat unui grup de amici care mergeau de mult timp la munte în același loc.

Nu ne știam foarte bine, pe unii nu îi cunoșteam deloc, însă această călătorie a venit în urma unui impuls de a evada puțin din rutină. Atunci când ajungi într-un loc nou și întâlnești persoane noi ești puțin distant față de tot ce e în jurul tău sau cel puțin așa sunt eu. Mie mi-a luat ceva timp până să mă acomodez cu persoanele respective, nici nu am reușit decât cu câteva dintre ele să creez o legătură, însă această călătorie m-a ajutat să descopăr lucruri noi la mine și la copiii mei.

Am fost bucuroasă să văd cum copiii se adaptează mult mai ușor unei situații și unor locuri noi decât noi adulții.

Nu au fost pretențioși la condițiile de cazare, la masă au fost rezervați și au mâncat așa cum mi se pare firesc doar ce le-a plăcut, iar cu programul din timpul zilei s-au acomodat pe măsură ce hotăram împreună ce să mai vizităm. Nu cred că ei au simțit disconfortul meu vizavi de faptul că atunci când te alături unui grup este dificil să pătrunzi în universul lor pentru că nu știi care sunt pasiunile care îi leagă, care îi aduc pe oamenii respectivi împreună.

De abia după ce am lăsat din “barierele” mele la o parte am putut descoperi consecvența și bucuria pe care le au unii oameni în a-și manifesta o pasiune, în a găsi timp pentru ea și de abia după aceea am putut să învăț ceva de la ei și să descopăr care este adevăratul motiv pentru care am ajuns acolo.

În cazul meu, acești oameni erau pasionați de muzică, fiecare a venit cu chitara, cu orga, flautul etc. și pe lângă partituri erau echipați cu multă bună dispoziție și o sete de a împărtăși din pasiunea lor celorlalți.

Am descoperit că muzica era cea care a unit acești oameni și cea care îi unește de fiecare dată.

Mi-am dat seama că așa se consolidează orice prietenie, descoperind lucruri în comun cu alți oameni. Pasiunile și idealuri comune sunt cele care reușesc să creeze un limbaj comun astfel încât oameni atât de diferiți să petreacă timp de calitate împreună.
Avem ceva de învățat de la fiecare persoană cu care ne întâlnim și din fiecare loc în care ajungem. Nimic nu este întâmplător și orice experiență trăită ne descoperă ceva nou în noi și în ceilalți.

Am mai învățat că pentru a petrece timp de calitate împreună cu copiii noștri trebuie să descoperim care sunt pasiunile comune, care sunt acele lucruri care ne aduc bucurie. Altfel spus, chiar dacă sunt copiii noștri, suntem diferiți și uneori avem nevoie să găsim acel limbaj comun care să ne apropie, care să ne permită să pătrundem în universul lor.

În urma acestei călătorii am redescoperit faptul că cei mici își fac mult mai repede prieteni și nu au nevoie de mult timp sau de cine știe ce pretext pentru a forma o conexiune cu cei de vârsta lor spre deosebire de noi adulții.

Mi-am propus să învăț de la ei cum să fiu mai deschisă, mai liberă în a mă apropia de oameni. Apropierea și conexiunea fac parte din viața noastră, fără ele am evolua mai încet pentru că am fi lipsiți de experiența alor oameni.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()