Vocea ta: Vin nou în butoi vechi

gabriela-maalouf-totul-despre-mame

Între nou și vechi

“Le-a spus lor şi o pildă: Nimeni, rupând petic de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina cea nouă, iar peticul luat din ea nu se potriveşte la cea veche. Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.  Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi împreună se vor păstra. Şi nimeni, bând vin vechi, nu voieşte de cel nou, căci zice: E mai bun cel vechi.”

Citatul de mai sus este un paragraf din Biblie, reprezentând o pildă spusa de Iisus ucenicilor săi.

Trebuie să recunosc că îmi plac pildele, metaforele, poveștile terapeutice, poeziile filozofice și extrag mereu din ele învățături și învățăminte. Am scris în articolele mele precedente despre poeziile lui Khalil Gibran și Charlie Chaplin. Acum se pare ca este rândul Bibliei, fără nicio referire sau explicație religioasă, ci din perspectivă psihologică, emoțională.

Câți dintre noi nu se găsesc, oare, prinși în convingeri limitatoare, ce le îngreunează drumul?

”Nu pot sa tin regim”

”Nu pot să renunț la țigări”

”Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viață.”

”Viața e grea.”

Și atunci, ce facem, cei mai mulți dintre noi?

Începem să citim cărți, să mergem la cursuri de dezvoltare personală, ”încercăm” să ne schimbăm stilul de viață. Pun între ghilimele cuvântul ”încercăm” pentru că în NLP ( programare neurolingvistică), încercarea este de fapt lupta noastră de a face ceva într-un cerc, din care nu reușim să mai ieșim. Ideal ar fi să facem tot posibilul, pentru ceea ce ne dorim cu adevărat, nu doar să încercăm. Când spunem ”încerc” ne încărcăm dintr-o dată cu prezumția de neputință.

Revenind la pildă, în toată această ” încercare” a noastră de a schimba ceva (pentru că simțim că lucrurile nu sunt în ordine) punem petice din haine noi- informații pe care luăm din cursurile sau cărțile pe care le citim- la hainele noastre vechi. Și ce vedem ulterior? Că peticele nu se potrivesc, că nu cârpesc haina noastră veche și considerăm că haina nouă nu a fost, de fapt bună, iar acum este chiar ruptă.

”Nimeni, rupând petic de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina cea nouă, iar peticul luat din ea nu se potriveşte la cea veche.”

”Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.”

Și ultima etapă în care cădem este renunțarea, descurajarea, resemnarea, ba chiar îmbătarea cu apă rece – că toate acele credințe sunt reale, pentru că este dificil să faci schimbarea, să ieși din zona de confort.

”Şi nimeni, bând vin vechi, nu voieşte de cel nou, căci zice: E mai bun cel vechi!”

Și ce ar benefic, atunci?

În primă fază, ar trebui sa ne curățăm sufletele și gândurile, apoi să ne confruntăm convingerile limitatoare.

Studiu de caz:

”Nu pot renunța la țigări”

Convingerile limitatoare trebuie confruntate, interogate chiar:

”Cine spune asta? Cum știi cu exactitate?”

Punând întrebări, descoperim liste întregi de răspunsuri, lăsând pentru final : ”Ce s-ar întâmpla dacă ai putea?”

Este momentul în care realizăm ca nu vrem, pentru ca putem pierde lucruri:

  • Pauza de țigară
  • Discuțiile cu colegii, la o țigară
  • Socializarea, la o țigară etc.

Motivele sunt multe, dar, de obicei, credințele noastre limitatoare ne protejează într-un fel, cum pot ele mai bine, când noi nu mai avem timp să ne gândim, să medităm la propria persoană. În primul rând, ar trebui să le mulțumim – căci intenția lor a fost pozitivă – după care să le dăm liber, să le trimitem în vacanță si să găsim modalități prolifice, care ne pot aduce aceeași stare de bine, aceeași siguranță, pe care ne-o aduceau convingerile.  Ce? Este indicat ca fiecare să descopere, în ritmul propriu, ce îi poate conferi aceeași stare de bine, de confort, de protecție, fără a fi, în schimb,  un obicei toxic.

Propunerea mea este să facem întâi curat, înainte să punem flori în casă, să ne curățăm sufletele, pentru a putea primi informațiile și pentru a le putea pune în aplicare.

Termin tot cu un citat, de data aceasta dintr-un film drag mie, Avatar, și nu din autori celebri:

”E greu să umpli un pahar, care este deja plin”

Pare a suna ca o convingere limitatoare și am fi tentați să ”încercăm”. Din experiență personală și din lucrul cu alte persoane, am remarcat că ideile noi – un stil nou de viață s-a pliat mult mai bine pe aceia care și-au vindecat și curățat sufletele, mai întâi.

Citește și:

Diana Vasile: „Nicio traumă nu face atâta rău cât face ignorarea ei”

Părinţi liniştiţi, copii fericiţi

Cum să-ţi vindeci rănile interioare ca să fii un părinte mai calm

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație